Cum cariera politică a cancelarei Germaniei se apropie de un final, așa cum ea însăși a semnalat săptămâna trecută, analiștii europeni apreciază că singurul care poate revendica rolul de lider al UE este președintele Emmanuel Macron. Însă un sonddaj realizat de Ifop și publicat în urmă cu o zi vine să pună într-o lumină sumbră această succesiune în fruntea nucleului european.
Frontul Național din Franța, rebotezat Adunarea Națională, este lider în sondajele pentru alegerile europene din mai 2019, cu 21% din intenția de vot, fața de 20% pentru La Republique en Marche, partidul de strânsură al președintelui Macron, format din dezertori proveniți din toate partidele tradiționale franceze, la finalul președinției lui Francois Hollande. Dacă este să adăugăm la cele 21% ale naționaliștilor francezi cele 7 procente obținute de formațiunea ”Ridică-te, Franța”, cu o doctrină eurosceptică, și cele 2 procente cu care sunt creditate Patrioții Franței (care optează petru ieșirea din UE), respectiv Uniunea Populară Republicană, observăm că partidele considerate de extremă dreapta din Franța ar obtine la europarlamentare circa 30% din voturi.
Marea spaimă de la Elysee
Pentru Macron, care își dorește poziția de lider al UE, o asemenea victorie a forțelor care se opun imigrației și globalizării ar fi devastatoare. La alegerile europene, partidele tradiționale din Franța trebuie să joace după alte reguli electorale (alegeri într-un singur tur), care vor favoriza extrema dreapta (care pierde constant în turul al doilea al parlamentarelor din Franța, când partidele tradiționale fac bloc național împotriva partidului Marinei Le Pen).
O astfel de victorie în Franța, în 2019, ar veni după ce extrema dreaptă a ajuns să fie reprezentată în Bundestag și în toate cele 16 landuri germane pentru prima data după Al Doilea Război Mondial, ar veni după ce extrema dreapta a fost cooptată la guvernare în Austria, a obținut un rezultat foarte bun la alegerile din Suedia și Olanda, după ce Liga, naționaliștii italieni, au ajuns la guvernare în alianță cu populiștii din Mișcarea de 5 Stele, iar agenda statelor Europei Centrale este influențată de guvernele eurosceptice de la Varșovia si Budapesta. În plus, toate aceste formațiuni primesc sprijin din partea fostului consilier prezidențial american Steve Bannon, care a pus pe picioare formațiunea paneuropeană The Movement.
Președintele Macron încearcă să organizeze un contraatac politic împotriva ”leprei naționaliste” înainte de mai 2019. ”Europa se confruntă cu un risc: acela de a fi dezmembrată de lepra naţionalistă şi de a fi busculată de puterile externe. Deci, de a-şi pierde suveranitatea. Adică să aibă o securitate care depinde de alegerile americane şi de schimbările lor, de a avea o Chină din ce în ce mai prezentă în infrastructurile esenţiale, o Rusie care uneori este tentată de manipulare, mari interese financiare şi pieţe care depăşesc uneori rolul pe care statele şi-l post asuma”, spune Macron
Proiecte fanteziste ale unui președinte pragmatic
Doar ca Macron luptă de pe poziții slăbite, popularitatea sa scazând la finalul verii anului 2018 sub cea pe care o avea după un an de mandat predecesorul său, președintele Hollande. Macron a plătit astfel pentru reformele dure ale pieței muncii și pentru fiscalitatea care îi avantajează pe cei bogați. A urmat demisia a doi miniștri importanți și o remaniere extrem de dificila a guvernalului, la care se adaugă un mare scadal privind jocurile politice și instituționale total neortodoxe în care a fost implicat bodyguardul președintelui Macron. Strategia sa, așa cum este prezentată de publicația Politico, urmărește să încropească o alianță după chipul și asemănarea partidului prezidențial din Franta – o uniune disperată a formațiunilor tradiționale, dincolo de granițele politice, cu scopul de a perpetua proiectul european al Franței, mergând către o federație, lăsând în urmă statele central și est-europene, dereglementând nu numai piața muncii și economia, ci și datoriile naționale (un lucru greu de acceptat de către Germania).
Macron îi curtează în primul rând pe liberalii din ALDE (care adună în acest moment partide de centru din Spania, liberali din Germania și Austria și partide cu viziuni foarte diverse din Europa Centrală și de Est). Liderul de la Elysee socotește că alianța cu ALDE este insuficientă (sondajele creditează ALDE cu 71 de mandate de eurodeputat, iar partidul prezidential din Franta ar obține alte 21), motiv pentru care și-a însărcinat strategii să încerce alianțe cu social-democrații. Însă președintele Macron uită că acționează în Europa și nu în Franța. În Europa, liberalii se feresc de alianțe deschise cu social-democratii și viceversa, arată Politico, motiv pentru care inițiativa lui Macron șchioapătă.
Inițiative pe Facebook și ”daruri” de la greci
În plus, electoratul pro-european este schindat de noi inițiative precum platforma Volt, cu mai multe partide în țări europene membre UE, dar și în state nemembre. Este o inițiativă a tinerilor, pornită pe Facebook, popularizată si de presa europeana de mainstream. ”Suntem pro-europeni nu pentru idealizăm UE, ci pentru că UE este calea cea mai bună pentru a ne atinge scopurile – pace, sustenabilitate și o societate prosperă”, spune unul dintre liderii partidului, citat de Euractiv.
O altă formațiune care susține că are o platforma europeană este DiEM25 (Democrație în Europa 2025). Este un partid de stânga, extrem de vocal împotriva alunecării spre extrema-dreaptă și naționalism a Europei, foarte favorabil migrației, dar și un dușman declarat al austerității. Nici nu putea fi altfel, câtă vreme fondatorul partidului este fostul ministru de Finante al Greciei Yanis Varoufakis. Majoritatea analizelor ce iau în calcul micul partid sugerează că europenii vor privi cu reticență acest ”dar” făcut de greci.
Doua caricaturi odioase in poza care alaturi de phutin vor fi distrugatorii Europei.
Expresia „lepra naţionalistă” e din categoria „ciuma rosie”? Ce fel de orientare are Macron?
Omul este politicianul de tip nou (cu aplecare catre conceptul NWO) ceea ce Americanii conservatori au denumit Neo-Marxism.
Va sa zica partidul lui Macaron este un fel de UNPR? Aia care au facut un pas inainte cand s-a dat ordinul pe unitate?