EXCLUSIV Buzoianu vrea să desființeze operatorul de apă din Prahova. Acuză că are printre cele mai mari prețuri din România

Despre conducerea ESZ, Diana Buzoianu a mai precizat că nu este capabilă să gestioneze situații de criză precum cea actuală, când 100.000 de persoane din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă. Mai mult, ministrul Mediului spune că operatorul nu și-a prioritizat cum ar fi trebuit cheltuielile, iar investițiile în infrastructura de apă nu au fost făcute la timp.

Diana Buzoianu a mai precizat că desființarea operatorului ESZ este momentan la stadiul de intenție și așteaptă să treacă perioada de criză, dar și să primească noi date în urma controalelor pe care le-a dispus, înainte de a demara vreun demers. În interviul acordat pentru Cotidianul, ministrul Mediului le-a răspuns și politicienilor care au criticat-o pentru gestionarea situației.

„Au luat la cunoștință și nu au venit să spună”

Cotidianul: Suntem la o aproape o săptămână de când a început criza aceasta în cele două județe. Ce vinovați ați identificat?

Diana Buzoianu: În acest moment am trimis corpul de control, analizăm o pleiadă de documente care să arate exact ce s-a întâmplat la nivel local. La nivel local eu am identificat și am ieșit public chiar să le cer demisia directorului Administrației Bazinale Buzău-Ialomița, directorului operatorului ESZ, pentru că la nivel local nu au informat nici primarii, nici consiliile județene, nici ministerul că există un pericol de lipsă de acces la apă.

Au existat inclusiv ședințe în care au fost întrebați expres de reprezentanții ministerului dacă există un risc. Hidroelectrica, la fel, au existat ședințe în care le-a zis: «vedeți că s-ar putea să avem un risc de alimentare a populației sau pentru hidrocentrală. Ce părăre aveți despre asta?». Prefectul, când a avut ședința consiliului județean pentru situații de urgență ca să le dea avizele necesare pentru această lucrare, a întrebat expres: «Va avea loc vreun impact asupra accesului la apă?».

Deci au fost cel puțin trei autorități, Ministerul Mediului, Prefectura și Hidroelectrica, care au pus întrebări exprese, unele dintre ele sunt trecute în procesele verbale, dacă există acest risc. La fiecare ședință li s-a spus același lucru de toate autoritățile din local, ABA local și operatorul ESZ, că nu există niciun fel de risc, că totul este în regulă, că se va da accesul la apă. Sau pur și simplu nu au avut observații în momentul în care li s-a zis că există posibilitatea să crească turbiditatea. Au luat la cunoștință și nu au venit să spună: «da, această turbiditate ar putea să ducă la lipsa apei pentru populație».

„Nu mai există nicăieri această struțocămilă”

Pentru că a intrat în atenția publică acest operator, ESZ, Cotidianul a făcut o analiză și a văzut că sunt la conducere oameni bine ancorați în politică. Ce știți despre acest operator?

Dacă nu mă înșel, el a fost înființat în 2006. Este o situație unică la nivel național. Deci nu mai există ale județe în care să ai un operator o companiei de la Apele Române care să se folosească doar de jumătate de proces și restul să fie de la o altă companie de la nivel de județ. Nu mai există nicăieri această struțocămilă. Fie este vorba de operatori privați în județe, fie este vorba de operatori care sunt din partea consiliului județean și se ocupă de tot procesul. În acest caz a fost înființată această companie care se ocupa de o parte din procesul de tratare, care, practic, este un loc în care, bineînțeles, sunt niște indemnizații foarte mari, salarii foarte mari.

Nu mă refer acum la oamenii din execuție, oamenii aceiași fac treaba, muncesc, nu este vorba de asta. Este vorba de funcțiile de conducere, pentru că ne dăm seama, când se creează astfel de companii, lucrurile care sclipesc cel mai tare sunt funcțiile de conducere care poată să fie ocupate. Empatic vorbind, la nivel de Prahova sunt unele dintre cele mai mari prețuri de apă din țară. Și asta se datorează și acestei situații. Sunt foarte mulți oameni care ridică întrebarea «de ce plătim un preț la apă atât de mare și, iată, de ce în situații de urgență, de exemplu, nu au fost pregătite exact autoritățile astea», care de-a lungul timpului au avut foarte mulți bani și au cerut foarte mulți bani pentru o grămadă de lucruri. Dacă vreți, vă pot da și niște exemple pentru ce au cerut bani în ultimii ani.

Sigur.

Pentru sedii, pentru tot felul de…În 2024 au cerut să le fie crescut capitalul pentru o monitorizare digitală cu un sistem ultra performant GIS, ca să monitorizeze apa din bazinul de apă curată care nu mai avea apă de un an de zile în el.

„Ani de zile au cerut bani pentru tot felul de fantasmagorii și au crescut capitalul pentru o grămadă de lucruri SF”

Și pentru că vorbim despre o struțocămilă unică, așa cum i-ați spus dumneavoastră, ce este de făcut în situația aceasta?

Considerăm că după ce o să treacă această situație, în momentul în care se va face și o analiză, va veni și corpul de control cu concluziile respective, este posibil inclusiv să fie luată în considerare desființarea acestei companii. Pentru că, la final, este vorba de o companie care a fost creată nu pentru că oamenii aveau nevoie, repet, toate celelalte județe din țară funcționează pe un sistem clasic: fie operator privat, fie operator de consiliul județean.

Nu este ca și cum în Prahova nu se puteau face lucrurile la fel. Oricare dintre cele două variante erau legitime. Faptul că avem acest sistem total bizar funcționează în dezavantajul oamenilor și în situații de criză, dar și în fiecare zi. Pentru că, repet, oamenii plătesc prețuri mult mai mari la apă, inclusiv datorită acestei structuri.

Și cum veți face? Cum veți desființa o asemenea companie?

Nu zic că mă apuc, dar este un scenariu de luat în considerare, repet, pentru că trebuie să luăm în considerare binele comun al oamenilor care sunt acolo, în local, și a reieșit foarte clar și din această situație de criză că nu sunt capabili să gestioneze astfel de situații. Ani de zile au cerut bani pentru tot felul de fantasmagorii și au crescut capitalul pentru o grămadă de lucruri SF. Investițiile pentru țevăraie și pentru bazin le-au luat un an de zile. Din martie anul trecut s-au tot perindat să vadă dacă primesc bani, dacă nu primesc, nu era neapărat o prioritate.

Noi am prioritizat acest lucru și am mișcat cât de repede am putut analiza tehnică a investițiilor și pe bazinul de apă curentă. Dar vă dați seama, este o structură care pur și simplu nu funcționează corect. Nu știu care este acum procesul, fiind acționarul unic Apele Române, bănuiesc că este un proces care trebuie să pornească de la Apele Române, conform legislației de desființare a acestei companii.

Dar vă dați seama, repet, încă analizăm, luăm în considerare acest scenariu, mai ales după ce vine și corpul de control, și este o analiză care trebuie să fie făcută și cu metode tranzitorii. Pentru că, evident, operatorul de apă, angajații de acolo, experții, sunt mulți experți care lucrează acolo și care își fac treaba și ne zic zilele astea cât de multe probleme de fond există legate de modalitatea în care s-au luat decizii la ESZ în ultimii ani de zile. Deci, în ultimii ani de zile prioritățile au fost să se creeze sedii, să se facă tot felul de programe SF, în loc să fie realizate lucrările de bază, esențiale, care trebuiau să fie făcute.

„Nu poate să funcționeze statul într-un om, ministrul mediului”

Ați fost criticată, inclusiv de parteneri din coaliție, de faptul că ați stat cu mâinile în sân și ați plecat urechea la ceea ce ați primit ca informații. Cum le răspundeți celor care v-au criticat?

Le răspund că există în acest stat o legislație și o responsabilitate a fiecarei autorități, tocmai ca fiecare om care își face treaba și este în funcție de conducere să înțeleagă că la final vor exista consecințe dacă nu își realizează atribuțile. Dacă o lucrare este gestionată de la nivel local, de exemplu această lucrare, nu are nevoie de nicio semnătură din partea mea. N-a ajuns la semnătura ministrului pentru că nu are nevoie de semnătura ministrului. Fie că îl chema Diana Buzoianu, Mircea Fechet sau oricine altcineva în viitor nu are nevoie să dea semnătura, pentru că toată responsabilitatea implementării acestui proiect este la nivel local.

La nivelul ministerului, ce pot să spun, este că au avut loc întâlniri cu această comisie pentru situații de urgență pentru baraje, care este o comisie tehnică, în care, mai mult decât oricât, repet, specialiștii din minister au și ridicat întrebarea dacă există un risc. Au zis: „vedeți, ar trebui să luați în considerare dacă există riscul acesta”. Și au primit asigurări continue în toate întâlnirile pe care le-au avut că nu va exista acest risc și că nu există acest risc.

Deci, noi avem o legislație care, până la urmă, pasează responsabilitatea și pune responsabilitatea acolo unde trebuie să fie făcute lucrările. Pentru că, oricât de bună credința ar putea să fie și oricât ai vrea să muncești, nu poate să funcționeze statul într-un om, ministrul Mediului. Noi avem zeci, sute de lucrări care trebuie să fie făcute, mii de proiecte pe fonduri europene care trebuie să fie gestionate, o grămadă. În fiecare zi se întâmplă situații de urgență care trebuie să fie gestionate. De aceea există responsabilități și legislații și obligații specifice pe fiecare atribuție în parte și pe fiecare instituție în parte.

„Atacurile politice din zilele acestea nu își au locul pentru că ele nu au niciun temei juridic, moral”

Revenind puțin la partea de responsabili, îl considerați responsabil și pe domnul Florin Ghiță, directorul Apele Române pe care chiar dumneavoastră l-ați numit interimar recent, că ori nu s-a informat și nu v-a informat mai bine, ori nu s-a implicat cum trebuie în gestionarea situației? Aveți ceva de reproșat aici?

Dacă la nivelul Ministerului Mediului toate informațiile și toate întrebările care au fost puse direct au primit răspuns că nu există niciun fel de risc și aceleași informații le-au primit și Apele Române, mai bine decât autoritățile de la nivel local, care trebuie să facă analiza de risc și trebuie să vină cu răspunsuri concrete, nu știu cine ar fi putut să dea aceste răspunsuri mai bine decât ele.

La nivelul ANAR s-a făcut o analiză pentru necesitatea lucrărilor, o analiză în care pe 2 iulie a fost data o decizie, când domnul Florin Ghiță nici măcar nu era director. Deci, decizia care este semnată din perspectiva ANAR pentru implementare, cu condițiile atașate, cu toate prevederile care ar fi trebuit să fie urmate de către autoritățile de la nivel local, această decizie este dată pe vremea fostului director general.

Bun, noi am trimis corpul de control și corpul de control va analiza toate autoritățile, și Apele Române, și administrația de la nivel local, și operatorul ESZ, dar eu vă pot spune în mod expres că am văzut cu ochii mei documente în care oamenii erau întrebați expres, se constata că au fost întrebați expres dacă există acest risc și răspunsul era nu: «Am avut lucrări similare cu această situație, nu există niciun risc. Am luat la cunoștință că există poate riscul de creștere de turbiditate». Adică să nu mai fie apa atât de clară. Aceasta este maximul pe care l-au constatat oamenii de la nivel local.

Pentru că ați primit critici inclusiv din partea opoziției, AUR a anunțat astăzi că vă cheamă în Parlament pentru explicații. Veți merge luni în Parlament?

Dacă nu există niciun fel de situație de criză care să apară în acest caz, da, voi merge, pentru că răspunsurile sunt obiective. Eu vreau să dezmint o grămadă de fake news-uri care au apărut. Atacurile politice din zilele acestea nu își au locul pentru că ele nu au niciun temei juridic, moral, nu au nimic în spate. Și este, da, o ocazie foarte bună, o platformă foarte bună, pentru a aduce adevărul în această dezbatere.