Nordicii nu spun „te rog”, dar nu sunt nepoliticoși. Ce expresii folosesc în schimb

Românii se dau în vânt după sistemul de educație finlandez pe care l-au descoperit de câțiva ani. Mulți vor fi însă șocați să descopere că în Finlanda, dar și în alte state din nordul Europei, nu se folosește o expresie simplă: Te rog!

Pentru mulți români, politețea începe aproape automat cu două expresii: „te rog” și „mulțumesc”. Le învățăm din copilărie și le folosim zilnic. Nu contează că suntem la magazin, la birou sau într-o conversație obișnuită în familie. Tocmai de aceea, mulți turiști rămân surprinși atunci când ajung în țările nordice și observă că una dintre aceste formule aproape că lipsește. Ma rog, expresiile/cuvintele există, dar nimeni nu le folosește.

Potrivit unei analize realizate de BBC Travel, la prima vedere, acest lucru pare greu de înțeles. Cum poți cere ceva fără să folosești o formulă de politețe? Răspunsul e mai simplu, dar, în același timp, mai complicat decât pare. El ține mai puțin de limba în sine, cât mai mult de cultura societăților nordice.

O diferență care îi șochează pe turiști

Autorul articolului BBC povestește că a realizat acest lucru în timp ce încerca să comande produse de patiserie într-o brutărie din Copenhaga. Încercase să învețe câteva expresii de bază înainte de călătorie și a descoperit că lipsea tocmai una dintre cele mai importante: „te rog”.

Pentru un vorbitor de română sau engleză, situația poate fi inconfortabilă. Mulți turiști au impresia că dacă nu folosesc o formulă explicită de politețe riscă să pară nepoliticoși. Numai că în Scandinavia regulile sunt diferite.

Lingviștii spun că politețea nu este universală. Fiecare cultură are propriile mecanisme prin care transmite respect și considerație față de ceilalți. În unele locuri acestea sunt reprezentate de formule verbale, în altele de tonul vocii, de comportament sau chiar de modul în care este construită propoziția.

Nordicii preferă să fie direcți

Unul dintre aspectele care îi diferențiază pe scandinavi este aprecierea pentru comunicarea clară și eficientă. Potrivit specialiștilor citați de BBC, în Danemarca, Suedia și Norvegia oamenii preferă să spună direct ceea ce au nevoie, fără formule care pot părea excesiv de ceremonioase.

De exemplu, într-o cafenea din Stockholm, un client poate spune simplu: „O cafea și un croissant, mulțumesc”.

Pentru un român formularea poate părea abruptă. Pentru un suedez este complet normală.

La fel, într-un magazin din Copenhaga sau Oslo. Și acolo, solicitarea unui produs nu este însoțită de numeroase formule de amabilitate. Respectul este transmis prin tonul calm, contactul vizual și comportamentul civilizat.

Secretul se numește egalitate

Explicația merge însă și mai adânc. Țările nordice sunt printre cele mai egalitare societăți din lume. Ideea că toți oamenii sunt egali, indiferent de statut, funcție sau avere, influențează inclusiv modul în care vorbesc unii cu alții.

Lingvistul James Puchowski explică faptul că formulele foarte formale de adresare au dispărut în mare parte din limbajul cotidian. În Scandinavia, spre exemplu, nu există aceeași nevoie de a sublinia permanent diferențele dintre oameni.

Această filozofie este adesea asociată cu celebrul concept scandinav „Janteloven” sau „Legea lui Jante”. Acesta este un set informal de norme sociale care promovează modestia și respinge ideea că cineva ar trebui să se considere superior celorlalți. Conceptul are origini literare,  dar chiar și așa continuă să influențeze cultura nordică și în prezent.

„Mulțumesc” este mai important decât „te rog”

Interesant este că, în timp ce expresia echivalentă lui „te rog” aproape a dispărut, cuvintele pentru „mulțumesc” sunt folosite foarte des. În suedeză se spune „tack”, în daneză „tak”, în norvegiană „takk”, iar în finlandeză „kiitos”. Aceste expresii apar frecvent chiar în momentul formulării unei cereri.

Pentru nordici, ideea de reciprocitate și apreciere pare să cântărească mai mult decât formalismul. Un suedez poate mulțumi înainte de a primi efectiv ajutorul, lucru care pentru mulți străini poate părea neobișnuit. „Aici se pune preț pe eficiență, iar comunicarea este, în general, directă” , spune profesoara de limbă daneză Daniela Hummelgren.

Danezii, de exemplu, ar putea cere un produs de patiserie folosind expresia „må jeg bede om” – „aș putea să cer” – ca o dovadă de bunăcuviință. Suedezii, pe de altă parte, vor adăuga „tack” (  la solicitare. La norvegieni, politețea se poate exprima printr-o ușoară ridicare a tonului la finalul cererii și un zâmbet.

Ce îi surprinde pe români

Pentru turiștii veniți din Europa de Est, diferențele culturale sunt adesea evidente încă din primele zile.

În România, formulele de politețe au rămas importante și sunt folosite frecvent. Expresii precum „Vă rog frumos!”, „Dacă se poate” sau „Sunteți amabil, vă rog!” fac parte din limbajul curent, mai ales în situații oficiale.

În Scandinavia, folosirea excesivă a unor asemenea formule poate avea efectul opus. Potrivit Danielei Hummelgren, o politețe exagerată poate părea artificială. Iar, pe alocuri, chiar suspectă.

O lecție utilă pentru călători

Experții recomandă turiștilor să nu încerce să traducă direct regulile sociale din propria țară atunci când călătoresc. Observarea comportamentului local, tonul conversațiilor și modul în care interacționează oamenii între ei oferă indicii mult mai valoroase decât orice ghid de expresii. De departe, însă, lecția cea mai importantă este că politețea nu se măsoară în numărul de formule de amabilitate pe care le folosim.

În Scandinavia, respectul nu dispare pentru că nu se folosește cuvântul „te rog”. Pur și simplu se exprimă altfel.

Pentru un român aflat la prima vizită în Danemarca, Suedia sau Norvegia, această descoperire poate părea surprinzătoare. Dar odată înțeleasă, ea oferă și o perspectivă interesantă asupra modului în care limbajul reflectă valorile unei societăți.