„Sunt amândouă proiecte absolut critice de infrastructură pentru România. Sunt prevăzute în planul de management al riscurilor la inundații. De altfel, singurele proiecte care au rămas din PNRR, pentru că erau credibile că vor fi finalizate și Comisia Europeană a fost de acord să fie în continuare finanțate din fonduri europene. Sunt proiecte care vor ajuta 250.000 de români”, a declarat Diana Buzoianu, pentru Cotidianul.
Aceasta a mai adăugat că barajul de la Leșu este o lucrare critică.
„Este un proiect care deja va ajuta inclusiv în zona de turism. De 12 ani de zile, apa nu a mai fost acumulată aici. Astăzi s-a dat drumul la acumularea apei la barajul de la Leșu. Mai sunt două luni de zile de lucru la acest baraj. Dar noi vom ajuta cu absolut tot ce putem pentru a fi finalizat proiectul și să putem să decontăm absolut toți banii din fondurile europene”, a spus Diana Buzoianu.
„Ar fi trebuit să avem 13 proiecte”
Ministra Mediului mai susține că proiectele au și o componentă de tehnologie unică.
„De exemplu, la polderul de la Sălard vor fi folosite imaginele satelitare și inclusiv tehnologia GIS pentru a fi monitorizate zonele umede. Au fost create șase hectare de zone umede. Deci, inclusiv soluții bazate pe natură în aceste zone. Polderul va putea să preia 15 milioane de metri cubi în caz de viitură. Deci vorbim de comunități întregi care vor fi în siguranță și care vor putea să fie ajutate în caz de viituri, în caz de inundații.
Avem de asemenea și monitorizare automată a cantității și a debitelor de apă. Deci chiar este un proiect important, critic, dar făcut și cu cap astfel încât să îi îmbine și măsuri de digitalizare și măsuri pentru soluții de natură”, a explicat Diana Buzoianu.
În ceea ce privește restul de proiecte din PNRR care nu au fost finalizate, Diana Buzoianu susține că România a pierdut 300 de milioane de euro.
„Ar fi trebuit să avem 13 proiecte. Au fost pierdute peste 300 de milioane de euro, motiv pentru care am și demis la vremea respectivă conducerea de la ANAR. Este vorba de 13 poldere și 13 baraje, dintre care vor mai fi făcute, practic, un singur polder și un singur baraj, cele din Bihor.
Am reușit anul acesta, pentru că am acordat record buget pentru investiții în infrastructura critică împotriva inundaților, să prevedem inclusiv banii necesari pentru alte cinci lucruri din PNRR pentru proiecte care nu au mai putut să fie negociate cu Comisia să rămână pe PNRR, dar pentru care am prevăzut banii necesari din veniturile ANAR sau din bugetul național să înceapă anul acesta”, a declarat Diana Buzoianu.
„Pentru prima dată în mulți ani de zile, am prevăzut criterii de evaluare pentru director”
Aceasta a mai adăugat că raportul Ministerului Mediului referitor la pierderea finanțării pentru restul de proiecte a fost trimis „autorităților competente”, pentru a stabili dacă au existat și probleme de natură penală.,
„Noi am demis conducerea. De exemplu, anul acesta am pus pentru prima dată criterii de performanță pentru directorii din administrațiile bazinale, astfel încât să aibă o verificare pe procentul pe care l-au executat efectiv din lucrările de investiții pentru care au primit banii în anul respectiv.
Și, dacă nu vor ajunge să îndeplinească 100% din banii care au fost prevăzuți pentru investiții din veniturile proprie, 85% din veniturile de la bugetul național, vor putea să fie inclusiv evaluați și să fie schimbați din funcțiile respective în anii următori. Deci, pentru prima dată în mulți ani de zile, am prevăzut criterii de evaluare pentru director care să țină cont inclusiv de investiți, de gradul de execuție a lucrărilor pe care și le-au asumat la începutul anului”, a completat aceasta.
„Anul acesta din bugetul național vor fi investiți 250 de milioane de lei”
Ministra Mediului a mai adăugat că majoritatea proiectelor pierdute erau la stadiul de studii de fezabilitate.
„Am reușit să alocăm bani pentru cinci dintre ele, care aveau studiile de fezabilitate finalizate și puteau să înceapă deja planurile tehnice și, de asemenea, inclusiv execuția anului acesta”, a mai spus Diana Buzoianu.
Totodată, aceasta se arată sceptică în ceea ce privește realizarea în viitor a proiectelor care au pierdut finanțarea prin PNRR.
„Vorbim de 300 de milioane de euro care ar trebui să fie acoperiți. Sigur că în timp se pot finanța, dar este vorba de ani de zile pentru că banii aceștia sunt totuși o sumă uriașă.
Ca să ne facem o idee, anul acesta din bugetul național vor fi investiți 250 de milioane de lei. Anul trecut au fost 50 de milioane executați, deci de cinci ori mai mulți am negociat cu Ministerul Finanțelor și am alocat pentru investiții anul acesta”, a explicat Diana Buzoianu, pentru Cotidianul.
Deci s-a reparat un baraj vechi de peste 50 de ani și s-a fǎcut un dig. Toți ceilalți sunt vinovați, doar useriștii nu. Deși aceastǎ sinistrǎ organizație soroșistǎ, USB devenitǎ mai apoi USR, a avut drept scop sabotarea oricǎrui proiect de infrastructurǎ…
Pentru că gestiunea fondurilor e lăsată unor ONG-uri birocratice iresponsabile numite A.D.R. regionale, in loc de guvern. Care e la fel de incompetent și rupt de realitate.
Prin masurile acestei useriste Hidroelectrica nu mai continua lucrarile la centrala de acumulare Lapustesti in schimb cumpara baterii de acumulatori
Spune fetito, care sunt acele baraje/hidrocentrale care nu se termina si de ce.. Oare ong-urile de mediu nu au nicio vina? Sau finantarile lipsa? Parca se termina si o hidro pe Siret.., sau aia nu-i cu sublimul PNRR?