Farsa suveranității europene

În august 2024, în plină campanie electorală în SUA, comisarul european pentru Piața Internă, francezul Thierry Breton, îi cerea proprietarului X, Elon Musk, să cenzureze un interviu realizat cu Donald Trump. Breton a fost acuzat atunci de încercare de imixtiune în alegerile prezidențiale din SUA. În ianuarie 2025, același Breton, de data aceasta fost comisar UE, îl acuza pe Elon Musk pentru că a realizat un interviu cu lidera Alternativei pentru Germania, Alice Weidel, pe aceeași platformă X. Breton, care și-a argumentat pozițiile prin necesitatea apărării democrației în Europa, a acționat ca o parte a ”scutului democrației” despre care vorbea președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, chiar dacă relațiile sale cu Breton au fost deseori tensionate.

Când îl critica pe miliardarul Elon Musk că realizează un interviu cu lidera AfD din Germania, Breton ajunsese deja la o înțelegere pentru a lucra pentru Bank of America, lucru de regulă interzis oficialilor UE imediat după părăsirea funcțiilor. Breton a primit o derogare pentru asta. Aceasta este democrația și ”suveranitatea europeană” pentru care a militat Thierry Breton.

S-a autoportretizat ca un campion al suveranității europene, în special prin efortul lui de a limita dominația corporațiilor tech americane în Europa. Numai că măsurile luate în acest sens, în primul rând Digital Service Act, nu fac decât să introducă și mai multă cenzură în mediul online din Europa. În plus, inhibă investițiile în acest domeniu și aproape garantează că UE va rămâne în urma Chinei și a Statelor Unite.

Trecerea sa grabnică în barca Bank of America, la câteva luni după încheierea mandatului de comisar european, este o mișcare bizară pentru un ”euro-suveranist”.

Iar cazul Breton nu este singular. Mulți foști înalți oficiali UE au folosit în cariera lor ușile turnante dintre instituțiile UE și Wall Street. Cel mai flagrant caz este cel al fostului președinte al CE Jose Manuel Barroso, care s-a alăturat băncii Goldman Sachs după încheierea a două mandate la Bruxelles. Goldman Sachs a avut un rol în ascunderea nivelului uriaș al datoriilor Greciei, ceea ce a contribuit la agravarea crizei datoriilor suverane din UE, exact în al doilea său mandat la Bruxelles. Să fi avut vreo legătură angajarea sa de către Golfman Sachs cu modul în care Comisia Europeană a tratat această bancă de investiții pe parcursul acelei crize?

Mario Draghi a devenit președinte al Băncii Centrale Europene după ce a fost vicepreședinte la Goldman Sachs International. Ușile turnante au mers în sens invers în cazul lui. Mario Monti, fost comisar european, l-a înlocuit pe Silvio Berlsuconi în fruntea guvernului Italiei la apogeul crizei datoriilor, în 2011. Și-a dat demisia din poziția de consilier al Goldman Sachs cu doar câteva zile înainte de a depune jurământul și a lua măsuri dure de austeritate în Italia, în fruntea unui guvern tehnocrat pentru care italienii nu votaseră. Premierul Monti a rambursat cu 20 de ani mai devreme o datorie de peste 3 miliarde de dolari pe care statul italian o avea la Goldman Sachs. După trecerea sa la Goldman Sachs, fostul președinte Barroso a avut grijă ca influența Wall Street-ului în UE să nu aibă de suferit în urma unor consecințe imprevizibile ale Brexitului.

În 2014, la 30 de ani, finlandeza Aura Salla a candidat fără succes pentru un mandat de eurodeputat. A devenit însă consilieră a comisarului finlandez de la Bruxelles vreme de șase ani. În 2020 a devenit ”omul lui Zuckerberg” la Bruxelles – șeful pentru afaceri europene al Facebook. După trei ani în acest rol, Salla se întoarce în politică și este aleasă în parlamentul național din partea unui partid afiliat la PPE. După doar un an, candidează din nou la europarlamentare și devine deputată la Bruxelles. Acum, este membră a comisiei pentru piața internă a PE, acea comisie care a fost responsabilă pentru cea mai importantă legislație în domeniul digital a UE – Digital Service Act – care influențează mult operațiunile platformelor sociale (printre ele și Facebook) în Europa.

Din aceeași comisie face parte și eurodeputata din Ungaria Dora David, din partea partidului Tisza, care s-a rupt din FIDESZ, al premierului Orban, și încearcă să coalizeze forțele politice pentru îndepărtarea acestuia de la putere. Dora David a lucrat pentru ONG-uri și apoi pentru reprezentanța Ungariei la ONU, la New York. În 2020 a trecut la compania Ebay, dar după trei ani a ajuns la Meta (Facebook). Acum, ea reprezintă interesele ungurilor (sau ale lui Mark Zuckerberg) în comisia PE responsabilă de serviciile digitale.

După ce și-a încheiat mandatul, fostul comisar pentru Concurență Neelie Kroes (Olanda) a început să facă lobby pentru compania Uber pe lângă guvernul olandez și foștii colegi de la Bruxelles. Euronews amintește și de cazul unui important oficial antitrust de la Comisia Europeană care a părăsit executivul UE pentru a lucra la firme de avocatură și apoi la Microsoft. Unul dintre ei a devenit șeful departamentului pentru concurență pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

Aceste câteva exemple, asezonate și cu circul mediatic scump al campaniilor electorale, dau imaginea politicii actuale, interne și internaționale.

Apropierea schimbării administrației SUA a adus o mulțime de analize care vorbesc despre falimentul ordinii internaționale bazate pe reguli, al dreptului internațional și al globalizării. O explicație a acestui faliment este cea de mai sus. După finalul Războiului Rece, liderii politici occidentali au considerat că sunt marii învingători, nu parte la o mare înțelegere. Au crezut că vor putea împinge toate țările lumii spre aceleași valori morale și politice și că mai toate țările lumii se vor supune consensului neoliberal de la Washington (cu piețe libere, investiții libere, cât mai puțină reglementare a piețelor financiare), din moment ce acest consens de la Washington a fost îmbrățișat de SUA și întreg Occidentul.

Calculul a fost greșit. A fost greșită premisa că va fi acceptată pătrunderea dreptului internațional în organizarea economiilor statelor și chiar în reglementarea relațiilor în familie, a normelor religioase și a valorilor culturale. ”Prosperitatea națională depinde de stabilitate, iar stabilitatea necesită împărțirea beneficiilor economice, respect pentru cultura locală și pentru normele locale, înseamnă ca oamenii să aibă sentimentul că liderii politici răspund în fața lor, nu în fața unor ONG-uri străine și a unor birocrații internaționale care au devenit subiectul predilect al disputelor politice”, scrie Eric Posner, profesor de drept la Chicago University.

 

 

Recomanda 34

5 Comentarii

  1. RASPUNS de STUPID, cel de la 11:31 !
    Dar tu din ce oare te tragi ? Nu tot din specia Homo Sapiens … cea care se trage din specia Homo (cea de acum 2 milioane de ani) … care se trage din specia Hominini … care se trage din specia Hominide ? Cred, cu SIGURANTA, ca DA !
    Sau poate, te tragi dintr-o maimuta asiatica neevoluata, de tip simiana, de pe Obi ?
    DEH … cine NU CUNOASTE evolutia speciei umana … SA TACA PE VECI !

  2. @ „Duru Popescu”, 22 ian. 2025 la 8:16, 8:26, 8:33
    Tu sigur te tragi dîn maimuța balkanikă veche di 1,95 melearde di ani, aia cu 32 di măseli, ce se hrănea cu praz șî șteviie……[Rumburak]

  3. Sapte zile de creatie + varsta Speciei Homo Sapiens (dupa unii varsta lui Adam si Eva) de doar aprox.300.000 de ani …
    NU DAU 1.95 milioane de ani. Poate unii dintre voi (dogmatici si/sau creationisti) incercati sa le explicati ?

  4. Surse despre istorie nu pot fi decat cele demne de incredere (concrete si obiective) de tip stiintifice (arheologice, paleogenetice), cat si documente istorice contemporane vremurilor istorice in cauza.

  5. Poate vorbim despre asta … O descoperire de zilele astea vorbeste despre cele mai vechi urme de locuire umană din Europa care au fost identificate în România. Ele au peste 1,95 de milioane de ani vechime. Au fost detectate urme de intervenție antropică descoperite în premieră pe fosile vechi de cel puțin 1,95 de milioane de ani. Datate prin metoda uraniu-plumb, una dintre cele mai eficiente metode de datare radiometrică folosite în cazul obiectelor mai vechi de un milion de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.