Fascinante „Imagini ale Sacrului”, inclusiv 66 de cărţi importante pentru sufletul românesc

Joi, 29 martie, la ora 19:30, sunteţi aşteptaţi la Palatul Cesianu-Racoviță, la licitaţia Imagini ale Sacrului, organizată de Casa Artmark.

Icoane, cărţi sfinte, obiecte de cult, manuscrise miniate arată cum conştiinţa lumii reale este strâns legată de revelaţie, cum experienţa sacrului îmbogăţeşte viaţa, dându-i sens prin cuvânt şi imagine.

Veti fi surprinşi de o  selecție de cărți rarisime, de la Primul Octoih în slavonă al ieromonahului Macarie (1494) la prima ediție a Noului Testament în limba română (Bălgrad,1648), de la Cheia Înțelesului a Mitropolitului Varlaam, prima carte tipărită la București (1678), la Evanghelia lui Șerban Cantacuzino (1682) și cea a lui Antim Ivireanul (1697), precum și manuscrise frumos miniate sau rare icoane pe sticlă sau lemn, unele cu ferecătură de argint, din ateliere provenind din Țara Românească și Moldova secolelor XVII- XIX.

Atrage atenţia o  icoană pe lemn, „Iisus Pantocrator”, din Țara Românească, începutul secolului al XIX-lea (1.350 de euro), în care Iisus Hristos este reprezentat conform tradiţiei cu Evanghelia şi binecuvântând. În jurul capului are o aureolă. Fondul icoanei este roşu-ocru. Rama pictată cu roşu şi auriu este supraîncărcată faţă de câmpul icoanei. Chipul este modelat în stilul postbrâncovenesc, iar în redarea veşmintelor se remarcă unele influenţe ale picturii populare.

De mare frumuseţe, o icoană împărătească pe lemn, „Sfântul Nicolae”, Ţara Românească, secolul XVII (2.200 de euro). Pe fondul roze-ocru în partea de sus a icoanei şi verde închis în partea de jos, este redat Sf. Nicolae în veşminte arhiereşti cu Evanghelia în mână şi Binecuvântând. În jurul capului poartă aureolă pictată cu galben-ocru, la fel şi rama degroşată a icoanei. Deasupra umerilor sunt redaţi Iisus Hristos cu Evanghelia şi Maica Domnului cu omoforul.

Li se alătură o altă icoană împărătească pe lemn decorată cu raze din argint, „Iisus Pantocrator”, de data aceasta de şcoală românească, sfârşitul secolului XIX. Pe un fundal neutru, Iisus Hristos este redat până mai jos de brâu. Cu dreapta binecuvântează şi cu stânga ţine la piept globul puterii. Modelul chipului şi tratarea veşmintelor sunt redate conform picturii occidentale de şevalet, pictură acceptată treptat de biserica ortodoxă în cursul secolului al XIX-lea.

Valoare estimativă: 2.000 de euro

O icoană pe lemn, „Sfânta Treime” (Cina de la Mamvri), piesă de școală brâncovenească de la sfârşitul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea, este evaluată la 1.800 de euro.

Pe fondul auriu, în fața unor arhitecturi convenționale, cei trei îngeri întruchipând pe Dumnezeu Tatăl, Iisus Hristos și Duhul Sfânt (Sfânta Treime) sunt așezați la masă, sub stejarul de la Mamvri, fiind ospătați de Avraam și Sara. În jur rama icoanei este înălțată, dublu profilată și pictată cu auriu și roșu. Compoziția scenei respectă modelul chipurilor, drapajul veșmintelor precum și cromatica strălucitoare cu dominație de auriu, roșu și verde. Se înscrie în caracteristicile stilului românesc din sec. XVII-XVIII

Să ne oprim şi la un altorelief, icoană greco-catolică, „Învierea lui Iisus”, provenind dintr-un atelier European de secol XVII, sculptată în relief, aplicată pe fundal auriu, din lemn policrom aurit. Preţ de pornire: 1.850 de euro

De influenţă catolică, o icoană pe lemn, „Maica Domnului cu Iisus Răstignit”, datată secolul XVII, o reprezintă pe Fecioara Maria şezând care ţine capul aplecat, în atitudine de durere privind spre Iisus Hristos răstignit (redat de dimensiuni reduse) pe care-l ţine în poală. Doi îngeri în zbor susţin aureola şi coroana aurie. Preţ de pornire: 1.500 de euro.

Mai apropiată în timp Icoana împărătească pe lemn, „Adormirea Maicii Domnului” (Adormirea Precistei), şcoală românească de tranziţie, secolul XIX, redă scena Adormirii pe un fond albastru. În centrul compoziţiei, Maica Domnului, culcată pe catafalc este plânsă de apostoli. Un preot oficiază slujba. Sus la colţ apare Iisus care ţine în braţe sufletul Maicii Sale sub forma unui prunc înfăşat. Zugravul a încercat să se înscrie în pictura tradiţională de icoane, dar lucrarea este marcată în acelaşi timp de influeţe occidentale dar şi de unele note populare. Preţ de pornire: 1.300 de euro

De şcoală rusească, din secolul XIX, icoana pe lemn „Învierea Domnului și 12 scene”, este realizată în  tempera pe lemn, cu chenar aurit și policromat, şi ramă aurită, traforată şi cutie cu geam. Preţ de pornire: 600 de euro.

Remarcabilă şi icoană pe lemn, „Maica Domnului cu Pruncul” (Hodighitria), pictură de influenţă grecească din Țara Românească, de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Pe fondul auriu în partea de sus și verde în partea inferioară este redată Maica Domnului până la brâu ținând Pruncul pe brațul stâng. În jurul capetelor poartă aureole delimitate cu alb și cu roșu. Deasupra, în cer deschis, Dumnezeu-Tatăl, ținând globul, îi binecuvântează. Inițialele sunt înscrise în medalioane roșii. Chipurile Maicii Domnului și al lui Iisus copil sunt tratate conform tradiției postbizantine. Preţ de pornire: € 2.500

Icoana prăznicar pe lemn, „Duminica Floriilor”, aparţine şcolii moldoveneşti de la începutul secolului al XVIII-lea. Pe fondul de aur se desfășoară scena obișnuită: Iisus Hristos călare pe asin, urmat de Apostoli, este întâmpinat la intrarea în Ierusalim cu mare cinstire și bucurie. Populația ține în mâini ramuri de finic, iar copiii aștern veșminte la picioarele lui Iisus călare. Compoziția, modelul chipurilor personajelor, cromatica și drapajul veșmintelor se înscriu în pictura brâncovenescă de secol XVIII. Preţ de pornire: 1.200 de euro

Amintind apropiata sărbătoare a Paştelui, o icoană pe lemn, „Învierea Domnului” figurând şi multe scene adiacente – „Coborârea la Iad”, „Învierea din mormânt”, „Iisus răstignit”, „Punerea în Mormânt”, relevă trăsăturile școlii ruseşti de secol XIX. Preţ de pornire: 650 de euro

Un lot format din 15 icoane de mici dimensiuni, școală românească, secolul XIX, este estimate la 1.500 de euro. Chipurile personajelor sunt realizate în stilul picturii de șevalet, cutele veșmintelor trasate în același stil și realizate cu aur. Reprezintă pe: „Sf. Mucenic Orest”, „Sf. Mucenic Hristofor”, „Sf. Mucenic Nichita Romanul”, „Sf. Mucenic Paraschiva”, „Sf. Mucenic Procopie”, „Sf. Tiron și Sf. Pavel”, „Sf. Mucenic Chiriac și Sf. Mucenic Iulita”, „Sf. Mucenic Nechifor”, „Sf. Mucenic Modest”, „Sf. Mucenic Smaragd”, „Intrarea în Ierusalim”, „Sf. Gheorghe ucigând balaurul”, „Intrare în Biserică a Maicii Domnului”, „Nașterea Domnului”, „Vasile cel Mare și Sf. Împărați”

Inventariată, descrisă și reprodusă în Peneluri și condeie, de Gabriel Cocora, icoana „Sfântul Dimitrie” poartă semnătura lui Gheorghe Tattarescu şi este datată 1845. Valoare estimativă: 2.500 – 3.500 de euro.

Un alt lot este format din trei icoane pe lemn „Întâmpinarea Domnului”, „Maica Domnului şi Pruncul” şi „Iisus Hristos”, toate de școală românească, secolul XIX.  „Iisus Hristos” este reprezentat în picioare, cu Evanghelia deschisă (Matei 34, 25) şi binecuvântează cu dreapta. Are aureolă în jurul capului. Pictura este tratată în stilul picturii occidentale de şevalet.

„Maica Domnului cu Pruncul„, este redată în picioare, ţine pruncul pe braţul stâng. Iisus copil ţine la piept Evanghelia şi binecuvântează.

În „Întâmpinarea Domnului„, într-un interior de biserică cu coloane, Maica Domnului însoţită de Sfântul Iosif care ţine într-o colivie divină turturele (aluzie la jertfă) aşează pruncul Iisus în poalele Sfântul Zaharia. („Acest prunc va mântui lumea”). Preţ de pornire: 2.400 de euro.

La capitolul Icoane trebuie menţionată şi o selecţie de icoane pe sticlă din diferite regiuni ale ţării, în care credinţa se împleteşte cu naivitatea şi sinceritatea artei populare.

Deosebit de interesantă este propunerea de cărţi, în marea lor majoritate religioase, dar şi relevante pentru spiritualitatea acestor locuri.

Menţionăm, în primul rând o  Filă de incunabul, din „Primul Octoih” („Oktoih Prvoglasnik”), al ieromonahului Macarie, prima carte tipărită de Macarie și prima carte în limba slavonă de sud din Europa, Cetinje, 1494.Tipărită cu negru și roșu, ea provine dintr-o colecție privată Belgrad. Primul Octoih este tipărit în anul descoperirii Americii – și cu 60 de ani înaintea primei cărți tipărite în Rusia, importanța sa istorică fiind una cu adevărat excepțională. Este totodată prima carte a tiparniței de la Cetinje (fostul oraș regal al Muntenegrului) şi a treia carte în chirilică din lume. Presa din Centinje a fost înființată la 40 de ani după cea a lui Gutenberg.

Octoihul a fost tipărit la cererea lui Durad IV (1490-1496) al Zetei (fosta denumire a Muntenegrului), din dinastia Crnojevic, principat confruntat la acea vreme cu restrângerea teritorială treptată în fața invaziei Imperiului Otoman.

Macarie a părăsit curând Zeta și a fondat în 1508 tipografia de la Mânăstirea Dealu lângă Târgoviște, prima din Țările Române, la cererea domnitorului Radu cel Mare.

Nu s-a descoperit până la acest moment niciun Octoih al lui Macarie în formă completă.

Nu sunt cunoscute exemplare în colecții private, doar câteva foi volante. Cataloagele de licitație vechi fac referire la un exemplar, incomplet, în licitația casei F.A. Brockhaus în 1875, ce a fost achiziționat de Biblioteca de Stat din Berlin. Un alt exemplar incomplet există în colecția British Library la Londra.

Preţ de pornire: € 800

Cu două ex-librisuri care-i certifică provenienţa, unul al Casei princiare de Austria, altul al lui Titus Furdui, din Cluj, „Cronica Sultanilor Otomani”,  „Annales Sultanorum Othmanidarum„, scrisă de eruditul umanist german, Johannes Leunclavius, considerat unul din cei mai mari istorici ai imperiului Otoman, este foarte preţioasă şi pentru că ea conţine informaţii despre Ţările Române şi istoria lor în secolele XV-XVI, ilustrând în principal romanitatea românilor şi rolul esenţial al voievozilor Valahiei şi Moldovei în stânjenirea expansiunii otomane în Europa.

În sec. XV-XVI, umaniști precum Flavio Biondo, Silvio Piccolomini, Francesco della Valle, Johannes Leunclavius și Antonio Bonfinius au fost preocupați să explice existența insulelor de romanitate din Europa răsăriteană și să cunoască poporul român, care dăduse mari luptători anti-otomani și pentru cauza creștinismului. La toți, ideea descendenței românilor din „coloniile romanilor”, aduse de Traian la nord de Dunăre, stă la baza teoriei umaniste asupra autohtoniei românilor, asociată cu latinitatea limbii lor. Unul dintre argumentele de căpetenie în sprijinirea romanității și atohtoniei românilor este numele de „români”, pe care românii înșiși și-l dau.

Leunclavius este unul dintre primii istorici europeni care discută și explică, științific, atât denumirea de România cât și denumirea de Valahia.

La paginile 146-147 şi 181 Leunclavius relatează despre Valahia, iar la p. 172 laudă vitejia lui Mircea cel Bătrân („cel mai viteaz dintre creştini”), apoi a lui „Dracula”; la p. 59 pe a lui Ioan Vodă cel Viteaz, la p. 181 pe a lui Ştefan cel Mare, precum și rolul Huniazilor (p. 28, 162, 190) în apărarea Ţărilor Române.

Cartea este tipărită la Frankfurt în 1596. Coperta este din piele cu aplicaţii metalice şi închizători.

Preţ de pornire: 1.500 de euro.

Biblia lui Martin Luther, bogat gravată, tipărită la Nürnberg, în 1652, este evaluată la 1.800 de euro. Este o carte rară; reprezintă a treia ediţie, ca importanţă editorială, în traducerea germană a reformatorului Martin Luther. Conţine numeroase gravuri şi xilogravuri de la începutul secolului al XVII-lea, însemnări ale vremii pe coperţi și în interior, 19 gravuri pe format 44 x 29 cm, 9 gravuri tip hărți în format 88 x 58 cm.

„Cheia Înțelesului”, a Mitropolitului Varlaam, prima carte tipărită la București, în 1678, în limba română cu caractere chirilice, este estimată la 2.200 de euro.

A apărut în prima tipografie din Bucureşti, perioada domnitorului Șerban Cantacuzino. Grafica lucrării i se datorează xilografului ucrainean (după unii cercetători poate chiar român, din Bacău) Ivan-Ioan Bakov (Ioanichie, după călugărie), meşter în tipografiile din Bucureşti, Snagov şi Buzău, activ până prin 1708, ilustrând inclusiv cărţi antimiene. Reperele bibliografice relevă cât de mult a fost apreciată gravura paginii de titlu, figurată în chip de poartă a cărţii cu simboluri biblice (harpa, sabia, trâmbiţa etc.) şi ca o noutate, cu texte explicative în limba română şi marcarea însemnului heraldic al Ţării Româneşti; în plan central este reprezentată o cheie, motivul dogmatic al cărţii. Numele artistului este gravat la baza gravurii: Ivan B., 1678. Pe verso-ul foii de titlu se găsesc stema Ungrovlahiei şi versurile tipice. Cea de a treia gravură bakoviană semnată se poate admira la începutul cărţii, după prefaţă, ilustrând icoana „Duminica tuturor Sfinților”, gravură refolosită şi la alte tipărituri.

Legătura este din tăblii de lemn învelite în piele maro cu ornamente pe ambele coperte: chenare din vrejuri, colţare aurite, medalion rombic auriu pe prima copertă cu scena „Răstignirii”, iar pe coperta ultimă, tot aurită, scena „Maica Domnului cu Pruncul”; închizători din piele şi metal. Datează de la jumătatea secolului al XVIII-lea.

Cartea a avut o folosinţă aparte, conţinând predici inspirate din Sf. Scriptură, Vieţile Sfinților, din autori laici şi bisericeşti şi, fapt interesant, din legende despre Maica Domnului, care au pătruns cu succes şi în literatura populară.

Din aceeaşi epocă, „Evanghelia” lui Şerban Cantacuzino, tipărită şi gravată la Bucureşti, în 1682, de Damaschin Zugrav are preţul de pornire: 1.500 de euro.

Şerban Cantacuzino a comandat şi a plătit realizarea a trei capodopere ale tiparului românesc, ca un dar oferit poporului român: Evanghelia la 1682, prima sa carte, Apostolul la 1683 şi Biblia la 1688. De remarcat faptul că în această ediţie, pericopele Evanghelice, pentru prima dată, încep în ordinea liturgică, respectiv cu Duminica Învierii. Textul este tipărit cu negru şi roşu, pe două coloane; pagina de titlu în ancadrament-poartă.

Stema cu însemnele Domnitorului Cantacuzino şi gravurile în plină pagină sunt atribuite ieromonahului Damaschin Gerbest; după alţi cercetători şi xilogravura foii de titlu ar fi tot opera lui.

Legătură în piele cu ornamente pe coperta superioară în compoziţie centru-colţ, chenare florale stilizate, colţari Sf. Evanghelişti şi medalion central reprezentând scena „Răstignirii”; pe ultima copertă, de asemenea, compoziţie centru-colţ cu colţari florali şi medalion cu scenă religioasă în centru. Ambele coperte sunt aurite (sec. XVII).

„Sicriul de aur”, de Ioan Zoba din Vinţ, carte de autor, despre rostul omului în viață, singura carte tipărită la Sebeş, în 1683, de tipograful Daniil de la Sebeș; editori protopopii Gheorghe din Daia și Oprea din Armiani. Preţ de pornire: 1.500 de euro.

Cartea a aparținut unui Theodor, care pe filele 113-114 desenează de mână vază cu flori și îngeri; pe fila 100 o notă manuscrisă păstrată fragmentar datată 1844

Autorul este Ioan Zoba, notarul soborului mitropolitan al Bălgradului, pe timpul Principelui transilvan Mihail Apafi. Aceasta este o carte de autor, alăturându-se ca gen Didahiilor Sfântului Antim Ivireanul. Cartea reprezintă un mănunchi de 15 omilii sau cuvântări funebre cu comentarii privitoare la rostul omului în viaţă.

Legătura este realizată din tăbliţe din lemn îmbrăcate în piele maro ornată cu chenare din motive tipografice şi colţare; în planul central al primei coperte este ataşată o rozetă argintată, iar pe ultima copertă este presată în piele o cruce. Volumul este prevăzut cu o singură închizătoare metalică. Legătura este de secol XIX. Carte extrem de rară.

„Evanghelia” lui Antim Ivireanul, prima sa Evanghelie în limba română, din vremea lui Constantin Brâncoveanu, tipărită la Snagov, în 1697. Preţ de pornire: 800 de euro

Este tipărită sub patronajul domnului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, rolul de editor revenindu-i Mitropolitului Teodosie Veștemeanul. Antim Ivireanul este autorul xilogravurilor, două dintre ele fiind semnate pe filacterele Sf. Evanghelişti Luca şi Marcu cu un „A” pe care îl regăsim şi în alte documente (a se vedea „Hrisovul arhieresc” din 20 iulie 1715). Tiparul este înfrumuseţat cu frontispicii şi cele patru gravuri cu Sf. Evanghelişti în plină pagină. Sunt plăcile cu care s-a ilustrat Evanghelia greco-română, tot a ierarhului-tipograf Antim. Aceste plăci au servit la alte ediţii ulterioare şi au inspirat pe unii xilografi din secolul al XVIII-lea.

„Ceremoniile religioase”, carte celebră, bogat gravată de Bernard Picart, în 11 volume, tipărită la Amsterdam, 1728-1743, este evaluată la 2.500 de euro.

Monumentala lucrare „Ceremonies et coutumes religieuses de tous les peuples du monde…”, despre care scriitorul britanic Jonathan Israel scria că este „un efort imens pentru a înregistra ritualurile și credințele religioase ale lumii, în toată diversitatea lor, cât mai obiectiv și autentic posibil”, este ilustrată cu gravuri în plină pagină şi pliate.

Volumele conţin scrieri de R. Simon, J. Abbadie şi alţii, abordând în detaliu aspecte definitorii ale religiilor lumii: ceremoniile religioase ale evreilor, creştinilor, mahomedanilor, indienilor, chinezilor, japonezilor, perşilor, africanilor, precum şi numeroase paralele între religiile vechi şi moderne.

„Antologhion” („Rânduielile Bisericii”), splendid decorată și gravată de Atanasie Râmniceanul, este tipărită la Râmnic, în 1737 de Dimitrie Pandovici. Preţ de pornire: 1.500 de euro.

Frumoasă carte realizată în timpul lui Carol al VI-lea, Împăratul Austriei. Tipar pe două coloane cu negru şi roşu. Sub aspectul artistic, se remarcă ţinuta elegantă şi impozantă realizată în răstimpul unui an de zile, după cum rezultă din colofonul cărţii. Astfel, pot fi admirate sutele de iniţiale ornate, zecile de frontispicii baroce şi viniete, 39 de xilogravuri, unele de dimensiuni mici, altele în plină pagină, ca de exemplu somptuoasa poartă a cărţii ce învăluie titlul, xilogravura ce îl reprezintă pe Hristos ca Împărat stând pe trenul ceresc. Gravura semnată care îi reprezintă pe Sfinţii Ioan Zlatoust, Vasile şi Grigorie a fost sursă de inspiraţie pentru alţi xilogravori dar şi pentru pictorul bisericesc Radu din Şcheii Braşovului, fiul cărturarului Radu Tempea. Legătura este de epocă, fiind realizată din tăbliţe de lemn, învelite în piele maro, decorată cu o compoziţie aurită tip centru-colţ pe ambele coperte, având în plan central pe coperta anterioară inserată o cruce decorată cu aur din piele roşie din care ies raze punctiforme.

„Descrierea Moldovei”, de Dimitrie Cantemir, ediţie princeps, Hamburg, 1769-1770, provine dintr-o colecţie germană. Preţ de pornire: 2.500 de euro

„Descrierea Moldovei/Beschreibung der Moldau” este cea mai renumită şi căutată operă a ilustrului cărturar iluminist Dimitrie Cantemir, fiind considerată prima scriere ştiinţifică a unui român. Autorul tratează în lucrare o suită de teme de interes istoric precum organizarea guvernului ţării, ceremoniile obişnuite la Constantinopol la învestirea şi destituirea unui Principe, dările publice date către Poartă (100.000 taleri), instituţiile judecătoreşti, şcoala şi organizarea bisericească (arătându-se că majoritatea locuitorilor Moldovei erau ortodocşi şi că biserica moldavă aparţinea ierarhic de Constantinopol), geografia Moldovei, instituţiile politice, armata, justiţia, finanţele, moravurile, limba, religia, relaţiile Moldovei cu Turcia etc.

Deşi a fost scrisă în 1716, totuşi vede lumina tiparului abia în 1769-1770, în anuarul Magazin für die neue Historie und Geographie, tom. II-IV, iar în volum în 1771 (Frankfurt-Leipzig).

Exemplarul de faţă este un exemplar separatum, tipăritura în această formă fiind foarte rară. Exemplarul este complet şi conţine o hartă a Moldovei, gravată, semnată F.M. Rolfsem.

„Chiriacodromion” („Calea Domnului”), al iluministului Teotokis, Moscova, 1796, cuprinde și versuri dedicate autorului de către domnitorul Alexandru Mavrocordat. Preţ de pornire: 700 de euro.

Din paginile introductive atrag atenţia precuvântările ierarhice, în special stihurile omagiale închinate ierarhului Nichifor Theotokis de către domnitorul Moldovei Alexandru Mavrocordat, unde, în câteva versuri, domnitorul îşi slăveşte părintele spiritual.

Lucrarea este tipărită în prima ediţie la Moscova, fiind scrisă de teologul şi ierarhul iluminist Nichifor Theotokis, originar din Corfu, cel chemat de domnitorul Grigore Alexandru Ghica să modernizeze învăţământul românesc la Academia Domnească din Iaşi, unde se studia inclusiv matematica, fizica şi astronomia.

Opera este de fapt o Cazanie ce conţine predicile rostite de Nichifor Theotokis la Catedrala şi Curtea Domnească din Iaşi. Reflecțiile din predicile sale privesc, astfel, realitățile din Moldova, reprezentând, adeseori, adevărate pagini de antologie pedagogică românească, chemări și îndemnuri adresate norodului, îndemnându-i necontenit să îmbrățișeze lumina culturii, dojenindu-i pe părinții care nu caută sa desăvârșească sufletul copiilor lor – „să nu prefere a lăsa odraslelor lor ogoare și vii, case și bani și alte câștiguri, ci să-i trimită la școli și învățătură”.

În licitaţie sunt propuse şi numeroase pocale, iconiţe şi alte obiecte liturgice, din argint sau argint aurit, provenind din ateliere româneşti sau ruseşti, cu preţuri variind de la 100 la 1.500 de euro.