Fast imperial, la Galeria „Dorotheum”

Viena este unul dintre cele mai extraordinare oraşe ale artei. Vechea capitală a Imperiului Habsburgic este încărcată de cultură şi de o mare varietate de muzee, de la „Kunsthistorisches Museum” la „Albertina”, de la „Gemäldegalerie” la Palatul „Belvedere”, de la palatele Secession la cele baroce, care găzduiesc colecţia pricipilor de Liechtenstein. La Viena, până şi […]

Fast imperial, la Galeria „Dorotheum”

Viena este unul dintre cele mai extraordinare oraşe ale artei. Vechea capitală a Imperiului Habsburgic este încărcată de cultură şi de o mare varietate de muzee, de la „Kunsthistorisches Museum” la „Albertina”, de la „Gemäldegalerie” la Palatul „Belvedere”, de la palatele Secession la cele baroce, care găzduiesc colecţia pricipilor de Liechtenstein. La Viena, până şi […]

Viena este unul dintre cele mai extraordinare oraşe ale artei.

Vechea capitală a Imperiului Habsburgic este încărcată de cultură şi de o mare varietate de muzee, de la „Kunsthistorisches Museum” la „Albertina”, de la „Gemäldegalerie” la Palatul „Belvedere”, de la palatele Secession la cele baroce, care găzduiesc colecţia pricipilor de Liechtenstein. La Viena, până şi vechile grajduri imperiale au devenit muzee: din 2001, rebotezate acum „Museum Quartier”, „Kunsthalle” şi „Mumok”, sunt dedicate artei contemporane, „Leopold Museum” etalează celebrele pânze ale lui Gustav Klimt şi Egon Schiele. Dar puţini ştiu că Viena găzduieşte una dintre cele mai importante case de licitaţii din lume: „Dorotheum”.

A fost inaugurată ca „Munte de Pietate” de către Împăratul Joseph I în 1707, cu câteva decenii înainte de „Christie’s” şi „Sotheby’s”. După 80 de ani a fost transferat în mânăstirea surorilor Dorothee, de unde şi-a luat şi numele. Astăzi, „Dorotheum” bate celelalte case de licitaţii cu vânzări dedicate fiecărui sector de colecţie, publicând în fiecare an sute de cataloage şi obţinând rezultate impresionante, aşa cum subliniază preşedintele ei, Martin Bohm. Factura a crescut de la 108 milioane de euro în 2008 la 144 de milioane în 2010, anul în care „Omul care trebuia să aleagă între virtuozitate şi viciu”, al pictorului flamand Frans Francken din secolul al XVIII-lea, oferit aici cu o sumă între 400.000 şi 500.000 de euro, a devenit pictura cea mai scumpă din acel an de la casele de licitaţie din întreaga lume. Anticarul londonez Johnny Van Haeften a plătit pentru acestă lucrare 7,02 milioane de euro.

„Să-ţi educi ochii şi să-ţi încânţi sufletul” este sfatul dat de Gerti Draxler, consilierul expert în design de la „Dorotheum”. „Astăzi, Casa noastră este deosebit de bogată în piese rare, prototipuri şi obiecte în ediţii limitate, precum cele vintage, într-o perfectă stare de conservare”. Un exemplu este celebrul exemplar „Red blue chair” al lui Gerry Rietveld, care a fost achiziţionat cu 111.000 de euro. Un secretaire semnat Diego Giacometti a depăşit suma de 200.000 de euro, iar un lampadar desenat, în 2005, de renumita arhitectă Zaha Hadid a fost achiziţionat cu 152.000 de euro. „Piaţa de artă, explică Draxler, e mai selectivă decât oricând, pentru că suntem într-o perioadă de criză, iar obiectele se vând astăzi la preţuri inferioare nivelurilor-record din urmă cu câţiva ani”.

Broșă de Josef Hoffmann, vândută cu 187.500 de euro

Cererea de calitate priveşte şi piaţa de bijuterii. Astrid Fialka, expertă la „Dorotheum”, îşi sfătuieşte clienţii de a achiziţiona diamante, safire, smaralde, rubine, chiar şi mici, dar şi pietre mai mari, chiar dacă au defecte. Peste câţiva ani vor fi o adevărată comoară. De mare valoare sunt şi piesele vechi. La „Dorotheum” se pot achiziţiona bijuterii la orice preţ, de la câteva sute de euro până la 61.000 de euro, plătiţi în 2009 pentru un colier cu briliante de aproape 35 de carate. Aurul, care în vreme de criză are cote înalte, la „Dorotheum”, nu are foarte mare valoare, mult mai preţioase sunt pietrele. O broşă semnată Josef Hoffmann, datată 1910, din aur cu pietre semipreţioase, a fost vândută pentru 187.500 de euro. Un ceas realizat de Adolf Loos, datat 1897, înalt de 130 de centimetri, a fost adjudecat la 225.000 de euro. Iar surprizele sunt nenumărate. „Astfel, la sfârşitul unei licitaţii, un client a întrebat dacă poate să cumpere un lot rămas nevândut. Am fost de acord pentru că mai erau în sală numai cinci persoane. Dar, pe neaşteptate, una dintre ele a început să se lanseze pentru a le cumpăra şi preţul a ajuns la sume exorbitante, în timp ce clientul s-a întors, strigând: nu este loial”.

Ceramica şi pictura

Școala lui Rubens, Iisus copil cu Sf. Ioan Botezătorul, vândut cu 558.030 de euro

O pereche de vase din porţelan din manufactura din Berlin, realizate între 1803 şi 1813, a fost adjudecată în octombrie pentru 456.000 de euro, o sumă de cinci ori mai mare decât cea de la care pornise licitaţia. Preţul a două vase, reprezentând castelul Malmaison din Paris, un cadou oferit de regina Luisa de Prusia Josephinei Bonaparte, soţia lui Napoleon, a crescut de 15 ori faţă de evaluare. Experta în ceramică a Casei, Ursula Rohringer, confirmă noua atenţie pentru vasele mari şi sticlele decorative realizate între 1800 şi 1900, dar şi pentru cele datate 1700. „Dacă doriţi să achiziţionaţi un vas de ceramică cu decoruri pictate original, să ştiţi că valoarea acestor obiecte va creşte în timp”. Este cazul şi al unui vas de porţelan de Meissen, realizat între 1720 şi 1760, ce a atins suma de 400.220 de euro, în 2011. O supieră de porţelan Du Paquier, datată 1725, a fost vândută în 14 aprilie pentru 45.000 de euro, iar două busturi în biscuit, reprezentându-i pe Franz Joseph I şi pe înmpărăteasa Sissy, datate 1857, au fost cumpărate, în 6 iunie 2011, cu 14.700 de euro. Un „Peisaj fluvial”, ulei pe pânză de Jan van Goyen (1596-1656), a fost adjudecat pentru 112.500 de euro în 29 martie 2011. Printre protagoniştii picturilor vechi s-au numărat Atelierul lui Peter Paul Rubens, cu „Iisus copil şi Sf. Ioan Botezătorul”, adjudecat pentru 558.000 de euro, şi o scenă mitologică, provenind din colecţia Rothschild de la Paris, cu 200.750 de euro, şi Jusepe de Ribera, prezent cu un frumos „Sf. Ioan Evaghelistul”. „Fuga în Egipt”, de Valerio Castello, a realizat o jumătate de milion de euro, iar Guercino, care are ca întotdeauna o mare căutare la „Dorotheum”, cu o operă reprezentându-l pe tânărul „David cu capul lui Goliat”, a atins preţul de 421.300 de euro.

Guercino, David cu capul lui Goliat, adjudecat pentru 421.300 de euro

Lucrarea pictorului Eugen von Blaas, supranumit şi pictorul frumuseţilor veneţiene, reprezentând o fată cu un buchet de flori, a fost cumpărată pentru 280.830 de euro.

O „Natură moartă cu fructe exotice şi papagal”, de Ferdinand Georg Waldmüller, a fost vândută cu 179.800 de euro. Un mare interes, pentru pictura rusă. Lucrarea „Ţărmurile Nevei” de Aleksandre Karlovich Beggrovs a fost cumpărată cu 145.300 de euro. Un mare succes au avut şi pictorii romantici germani cum ar fi Carl Friedrich Lessing, Johan Christian Clausen Dahl, Franz Ludwig Catel şi Johann Peter Hasenclever.

„Marii maeştri ai picturii italiene vechi triumfă de câtva timp la Dorotheum, iar foarte mulţi clienţi, din ce în ce mai rafinaţi, au trecut de la Christie’s la Dorotheum”, confirmă expertul Mark Mac-Donell.

Portretul arhiducesei Giovanna de Austria, pictat de Sofonisma de Anguisola

Un Guercino, care reinterpretează un episod din „Ierusalimul eliberat”, de Torquatto Tasso, s-a vândut recent cu peste un milion de euro, iar un tablou de Guido Cagnacci a fost adjudecat pentru 1,4 milioane, stabilindu-se un nou record mondial al artistului. Un alt record a fost înregistrat şi pentru un portret al arhiducesei „Giovanna de Austria”, pictat de Sofonisba Anguisola, ce fusese evaluat între 30 şi 50 de mii de euro, adjudecat pentru 283.000 de euro.

Cine a dorit să ducă acasă o scrisoare a lui Ludwig van Beethoven a trebuit să investească 41.000 de euro. Tot în licitaţiile de autografe au trecut nenumărate cărţi „de aur” de la 1400, dar şi scrisori ale scriitorului Friederich von Schiller, între 22 şi 30 de mii de euro.

Arta italiană este de un timp protagonista sectorului modern şi contemporan. O pânză de Piero Manzoni a fost plătită cu 1,1 milioane de euro, iar preţuri foarte mari au obţinut şi Enrico Castellani, Agostino Bonalumi, Tancredi, Gastone Noveli şi Valerio Adami, cu picturi absolut impresionante, preţurile fiind între 128.000 de euro şi 467.000 de euro.

Cu o investiţie nu foarte semnificativă, la „Dorotheum” se pot cumpăra splendide servicii de argint şi obiecte Jugendstil, dar şi imperiale, ba chiar şi jucării vintage.

La „im Kinski”, arta contemporană reprezintă punctul forte

Fuga în Egipt de Valerio Castello, cumpărată cu 490.300 de euro, în aprilie 2011

75% dintre achiziţiile de la „im Kinski”, unul dintre responsabilii casei de licitaţii pentru creaţiile Art Nouveau, provin din alte ţări europene, din Statele Unite, din Rusia şi din ţările asiatice. Criticul de artă contemporană Ernst Ploil comentează: „În ultimul timp, interesul crescut pentru arta de calitate se manifestă în orice sector al colecţionarilor. Lumea nu mai este interesată de obiectele de nivel mediu sau de cele care nu fac parte din cataloagele de artă. Un număr consistent de persoane cumpără artă pentru că sunt speriate de turbulenţele de pe piaţă. Dar, subliniez încă o dată, la «Dorotheum» numai piesele care sunt trecute în cataloage şi care sunt expertizate sunt puse în vânzare”.

În sediul de la „im Kinski”, o capodoperă barocă a arhitectului Johann Lukas von Hildebrandt a fost înregistrată cu cotaţii record. „Madchen”, un tablou pictat de Egon Schiele în 1917, a fost vândut pentru 3,56 milioane de euro. 12 ani după, în 2010, preţul a fost depăşit când o altă lucrare a lui Schiele, „Procesiune”, a obţinut preţul-record de 4.437.000 de euro la o licitaţie din 2011. La „im Kinski”, arta contemporană reprezintă punctul forte. Aici sunt în special supraevaluaţi artiştii austrieci precum Maria Lassnig, Fritz Wotruba, Erwin Wurm şi Arnulf Rainer. Natural, „Jugendstilul”, viziunea austriacă a Art Nouveau-ului, este cea mai căutată la Viena. Obiecte semnate de Josef Hoffmann, Kolo Moser, Adolf Loos şi Dagobert Peche atrag colecţionari din întreaga lume, iar preţurile nu sunt inferioare celor înregistrate la Londra şi la New York.

Jusepe de Ribera, Sfântul Ioan Evanghelistul

Anul acesta, în luna mai, o masă de joc, semnată Josef Hoffmann şi Otto Czeschka, produsă în 1906 pentru Wiener Werkstätte, a obţinut un record mondial pentru o piesă de mobilier vienez Jugendstil. Un colecţionar a achiziţionat-o pentru 486.500 de euro, iar o mică cutie ornamentală, realizată de acelaşi Hoffmann, a fost vândută cu 145.000 de euro. Un secretaire imperial, datat 1810, a fost vândut pentru 61.300 de euro în 12 octombrie 2011. Ernst Ploil avertizează: „În scurt timp preţurile vor creşte iar interesul pentru investiţia în artă va fi extraordinar în 2012, dar în arta de calitate”.

Să mai notăm că, în 2010, „im Kinski” a depăşit 28 de milioane de euro facturaţi, cu 37% mai mult decât în anul anterior. „im Kinski” organizează şase întâlniri anuale de anticariat, obiecte Jugendstil şi piese de artă modernă şi contemporană. În fiecare decembrie are loc marea licitaţie de Crăciun. De un deosebit interes a fost cea intitulată „Capodopere”.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.