Fermierul Mihai Anghel, Domeniile Coroanei și drapelul său uriaș din Segarcea

În localitatea Segarcea, din inima judeţului Dolj, trăieşte şi munceşte Mihai Anghel, unul dintre marii fermieri ai României. Are în proprietate sau în arendă zeci de mii de hectare de pămînt agricol şi deţine brandul „Domeniile Coroanei“, recunoscut acum în toată lumea. Lîngă utilajele sale agricole a ridicat un drapel uriaş pe un pilon de 67 metri, astfel încît să poată fi văzut de la foarte mare distanţă!

„Mă uit îngrijorat cum stăm nepăsători în timp ce unii fac eforturi uriaşe ca să ne pierdem IDENTITATEA. Acesta mi se pare a fi cuvîntul zilelor noastre, lucrul care ar trebui să ne unească, să ne solidarizeze, pentru că, odată pierdută, identitatea se regăseşte cu greu“, ne spune Mihai Anghel. Pentru el, Identitatea este acel numitor comun care ne face să ne numim români, indiferent de convingerile noastre politice, de opţiunile din viaţă şi chiar de locul unde trăim.

Drapelul acela uriaş pe care l-a ridicat alături de curtea în care se află utilajele agricole cu care lucrează pămîntul se vede de peste tot cînd ne apropiem de Segarcea. Un pilon uriaş, de 67 metri înălţime, îl susţine, tocmai pentru ca imensul drapel al României să fie văzut din depărtare: „Nu mărimea stîlpului de susţinere sau suprafaţa drapelului este importantă, ci faptul că oricine trece prin Segarcea, văzîndu-le, zice: «Uite steagul României!», iar acest lucru nu este puţin lucru în aceste timpuri în care simbolurile naţionale parcă nu ne mai emoţionează“, adaugă Mihai Anghel.

Clădirea-simbol a localității

Drapelul uriaş al României a fost înălţat lângă o clădire uluitor de frumoasă, construită recent pe locul unde acum cîţiva ani era doar o hală veche, în paragină.

Ai impresia că este o clădire veche, renovată. Însă Mihai Anghel ne lămureşte: „Clădirea este nouă în întregime. Am chemat cîţiva arhitecţi pentru a le cere să-mi facă proiectul unei clădiri care să stea alături de drapelul ţării, într-o simbioză fericită. Din păcate, nu m-au înţeles şi am fost nevoit să stau nopţi întregi şi să desenez cu mîna mea ceea ce vedeţi acum. Am trudit pentru fiecare detaliu şi, abia cînd schiţele mele m-au mulţumit, proiectanţii şi constructorii au înţeles ce voiam să fac, după care totul s-a realizat firesc şi sînt foarte mulţumit că acum există în Segarcea o clădire despre care toţi cei care o văd spun că a devenit un simbol al localităţii“.

„Spicul de grîu conţine în el Coloana Infinitului!“

Cartea de vizită a lui Mihai Anghel are pe ea un spic de grîu. Mi-am­­ zis că este firesc pentru un om care se ocupă cu agricultura, însă Mihai Anghel mi-a atras atenţia că acel spic de grîu este mai mult decît pare: „Dacă priviţi cu atenţie, spicul de grîu conţine în el «Coloana Infinitului»! Eu cred că Brâncuşi a văzut această asemănare cînd a stilizat ca nimeni altul esenţa poporului român în cea mai măreaţă creaţie artistică a omenirii!“.

Segarcea nu este un banal oraş din mijlocul Doljului, căci aici este şi locul pe care se află mănăstirea pe care Mihai Viteazul a dăruit-o surorii sale. Istoria acestei mănăstiri este impresionantă, ca şi a oraşului Segarcea, atestat documentar din 10 iunie 1416, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrîn, într-un document semnat de un anume „Dragomir de la Segarcea“! În vremea lui Negru Vodă, doamna Sultănica a ridicat în Segarcea un mic schit de lemn, iar în 1547 a fost ridicată pe moşie biserica de zid, închinată Adormirii Maicii Domnului. Istoria Mănăstirii Segarcea avea să devină şi mai importantă începînd cu anul 1600, în timpul voievodului Mihai Viteazul, cînd „biserica a fost înconjurată şi întărită cu ziduri masive din cărămidă, construite în formă de cruce. Deasupra porţii de intrare se aflau înscrise cele trei cifre romane MDC, reprezentînd anul construirii acestor ziduri“, după cum consemnează istoricii.

Ziua de 11 decembrie 1863 este crucială pentru Mănăstirea Segarcea, căci, prin actul semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru secularizarea averilor mănăstireşti, moşia şi Mănăstirea Segarcea trec în proprietatea statului, astfel încît în 1884, Carol I a putut să treacă o parte din averea mănăstirii în „Domeniul regal viticol“.

Simboluri regale și iasomie

Cunoscînd aceste lucruri, Mihai Anghel şi-a propus să revitalizeze locul şi a pus bazele „Domeniilor Coroanei“ de azi, investind o sumă uriaşă în refacerea vechii crame şi în refacerea de la zero a plantaţiei de viţă-de-vie! Astăzi, în curtea vechii crame de pe fostele domenii regale, soţia lui Mihai Anghel, medic de profesie, a plantat atît de multă iasomie, încît mirosul fascinant se simte de la mare distanţă, ca într-un loc magic.

După restaurarea clădirii, Mihai Anghel a considerat necesar că simbolul Casei Regale trebuie să fie redescoperit, astfel încît, la dezvelirea bustului Regelui Carol I, au fost de faţă MS Regele Mihai şi Principesa Margareta.

„Parcă nimeni nu mai vrea să slujească interesul naţional“

Cine vorbeşte cu Mihai Anghel este greu să evite o discuţie despre România şi despre pericolele care o pasc. Mihai Anghel este cel care în 2012 a atras atenţia că vînzarea pămîntului către străini nu este de bun augur, dacă nu se face într-un cadru legal care să protejeze interesul naţional. Nimeni nu l-a ascultat atunci, iar azi toată lumea vorbeşte despre pericolul înstrăinării pămîntului! „Identitatea noastră“, spune mereu Mihai Anghel, „este pusă în pericol de astfel de măsuri pompieristice luate de politicieni la indicaţia bruxelezilor. Parcă nimeni nu mai vrea să ţină cu ţara asta, să fie patriot şi să slujească interesul naţional“.

Mihai Anghel nu a fost interesat niciodată de politică şi este mîhnit că toţi politicienii care i-au trecut pragul s-au limitat să ceară sponzorizări, în loc să discute cu el despre problemele reale ale agriculturii, deşi are pretenţia că se cam pricepe la acest domeniu!

Împreună cu familia, Mihai Anghel s-a stabilit la Segarcea pentru a fi mai aproape de pămîntul pe care-l lucrează. Cornelia Anghel, soţia sa, este medic cardiolog, însă acum se ocupă de calitatea vinului din colecţiile „Domeniile Coroanei“. Fiul lor, Mihai, a studiat în America, însă nu s-a putut adapta la „viaţa americană“, preferînd să-şi termine studiile în ţară şi să lucreze alături de părinţii lui la Segarcea! Pe cîmpiile însămînţate sau între butoaiele de vin nobil.

Patriotismul, o practică zilnică

Pentru familia lui Mihai Anghel, patriotismul nu este doar un sentiment, ci o practică zilnică a celui care-şi iubeşte ţara. O zi petrecută alături de ei nu te lasă indiferent şi pleci cu dorinţa de a-i reîntîlni ori de cîte ori eşti descumpănit în faţa televizorului, uimit că nimeni nu mai vorbeşte despre ţară sau despre interesul naţional decît în campaniile electorale.

Cine trece prin Segarcea ar fi bine să se oprească o clipă la familia lui Mihai Anghel, pentru a vedea cu ochii lui ce înseamnă să fii patriot prin ceea ce faci, nu numai prin ceea ce spui.

Mihai Anghel, în vârstă de 53 de ani, proprietarul grupului Cerealcom și al Domeniului Coroanei Segarcea, și-a început conjunctural cariera în agricultură. După terminarea facultății în 1987, a început să lucreze la Dacia Pitești. După Revoluție, a început o afacere cu piese de schimb pentru mașini, căreia i-au urmat comerțul cu anvelope, piese de schimb pentru tractoare și pentru utilaje agricole. Cum în acea perioadă se practicau și trocurile, Anghel a ajuns posesorul a două tractoare în 1993. Cu acestea, a început prestarea de servicii în agricultură și comerțul cu cerealele obținute în schimbul acestor servicii. Fiindu-i din ce în ce mai clară oportunitatea, a început să-și dezvolte treptat afacerea până la nivelul actual, una dintre cele mai de succes afaceri românești din domeniul agriculturii.

Printre proprietățile familiei Anghel (Mihai și Cornelia) se găsește și plantația viticolă „Domeniul Coroanei“ Segarcea, un domeniu istoric care a fost în folosința Casei Regale a României începând cu anul 1884.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ion Spânu 1818 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.