Ilie Bolojan și Nicușor Dan nu se mai înțeleg. Mai înseamnă ceva „responsabilitatea”? ANALIZĂ

De la Călin Georgescu încoace, un nou termen a fost adăugat la catalogul de cuvinte aruncate de politicieni frecvent în spațiul public. „Responsabilitatea” a fost un cuvânt folosit în tandem de cele două figuri marcante ale politicii de după scrutinul prezidențial din 2025. Atât Ilie Bolojan, cât și Nicușor Dan, au vorbit pentru 10 luni despre responsabilitate.

Totuși, cei doi pare că s-au pierdut în traducere după ce PSD a trecut cu suveraniștii o moțiune de cenzură prin care au doborât Guvernul Bolojan. Fiecare actor politic pare să aibă de atunci o altă definiție la ce înseamnă „responsabilitate”. Cotidianul a trecut prin revistă modul în care fiecare actor politic se raportează la responsabilitate.

Nicușor Dan și Eugen Tomac: Responsabilitatea înseamnă să-mi votați guvernul

Președintele Nicușor Dan pare că vorbește o limbă diferită de cea a electoratului său fidel de când a fost ales șef al statului. Prima problemă în terminologie a venit la cuvântul „mediator”. Nicușor Dan s-a plasat drept mediator între partidele din propria Coaliție, susținând că asta îi impune Constituția.

Problema este că interpretarea președintelui este una inexactă. Acesta nu trebuie să fie mediator între partide (și chiar dacă trebuia, atunci această mediere trebuia să includă și AUR), ci între politic și societate. Președintele ar trebui să reprezinte interesul oamenilor în fața partidelor, nu să fie imparțial în orice conflict, indiferent de cine are dreptate. Tocmai de asta, electoratul său i-a reproșat inițial că „medierea” era defapt o modalitate de a nu supăra PSD.

Acum, Nicușor Dan a găsit un nou termen cu care să intre în dezacord cu fanii săi fideli. După ce PSD a dat jos Guvernul Bolojan, ca mai apoi să nu propună nimic în loc, președintele și-a scos în față un consilier onorific, pe Eugen Tomac. Principalul argument invocat de președinte pentru ca partidele pro-europene să-l voteze pe Tomac este chiar cuvântul cheie al articolului de azi: „responsabilitate”.

Atât președintele, cât și premierul propus, cer de la partidele din defuncta Coaliție „responsabilitate”. Pentru cei doi, termenul de responsabilitate înseamnă votarea unui guvern care să excludă AUR și SOS. Cei doi lideri încearcă să creeze impresia necesității unui cordon sanitar împotriva „anti-occidentalismului” cu orice preț.

Totuși, cordonul sanitar mai are găuri. Tomac negociază cu parlamentari aleși pe liste SOS și POT, organizați în alte formațiuni parlamentare. Și nu numai. Tomac negociază și cu partidul lui Călin Georgescu, POT, condus de Anamaria Gavrilă, cea care de-abia aștepta ca jurnaliștii să fie „gone”.

PNL și USR: Responsabilitatea e să faci austeritate, apoi să ceri AUR la guvernare

PNL și USR și-au coordonat pozițiile în cadrul acestei crize politice. Încolonați în spatele premierului Ilie Bolojan, politicienii din cele două partide au vorbit timp de 10 luni despre cum austeritatea înseamnă responsabilitate.

PNL și USR au vorbit aproape un an despre cum creșterea TVA, mărirea normei didactice, neplata primei zile de concediu medical și tot felul de măsuri care afectau cea mai mare parte a populației sunt necesare din cauza răsfățului din guvernările anterioare.

Totuși, responsabilitatea nu s-a transcris în reforme reale. Cele zece luni au maximizat austeritatea, dar au omis schimbări necesare în stat. În afară de reforma pensiilor speciale, și aceea făcută cu multe compromisuri și cu păstrarea de privilegii, Guvernul Bolojan n-a reformat mai nimic. „N-au fost lăsați”, ar spune fanii lor înfocați. Dar amânarea intenției de reformă pentru 10 luni nu sună responsabil.

Acum, termenul de responsabilitate s-a schimbat. Din responsabilitatea de a scoate țara din groapă, acest termen a devenit o insultă adresată PSD și AUR. „Responsabil” este ca acele două partide care au dat guvernul jos să pună unul nou înapoi. Asta în ciuda cordonului sanitar împotriva extremismului pe care cele două partide îl exploatau în campanii.

PSD: Responsabil e să jucăm pentru ambele echipe

Pentru PSD, responsabilitatea în aceste 10 luni s-a tradus printr-un joc dublu. Social-democrații au aprobat proiecte pe care apoi le criticau în public. Au criticat austeritatea care le afecta electoratul, în timp ce o acceptau în Coaliție. Totul, de dragul „Europei, a unui cordon sanitar în fața extremismului.

Apoi, „responsabilitatea” pentru PSD a devenit să se alieze cu partidul de care protejau România, AUR, totul ca să-l dea jos pe austerul Bolojan.

Dar social-democrații tot nu-și asumă apropierea de AUR. Așa că revin la „responsabilitate”, pe care le-o cer celor de la PNL și USR. PSD a preluat definiția președintelui pentru acest termen cheie. Social-democrații spun acum că „responsabil” e ca liberalii să revină lângă ei, doar ca să țină AUR departe.

AUR: Alegeri anticipate sau nimic

După câteva luni de când s-a ales noul Parlament, AUR a crescut ca Făt-Frumos în sondaje. Mereu între 30 și 40%, un scor aproape dublu față de cel obținut la parlamentarele din 2024, AUR și-a dat seama că opoziția merge strună când în Coaliție partidele se anihilează unul pe altul.

Așa că AUR a început să vorbească, totuși cu alte cuvinte, tot despre un fel de „responsabilitate”. Pentru partidul lui Simion, interesul politic a stabilit că democratic ar fi ca românii să se întoarcă la urne. Asta deși configurația Parlamentului nu ar fi neapărat schimbată când vine vorba de tabere. În prezent, o treime de parlamentari sunt aleși „suveraniști”, în timp ce restul sunt „pro-occidentali”.

AUR ar lua un scor mai mare, sigur, dar SOS și POT n-ar mai prinde, cel mai probabil, un nou legislativ. Deci proporția suveranism-restul din Parlament ar ajunge în cel mai bun caz pentru ei la un 40%-60%.

Pentru partidul lui Simion, „responsabil” nu e să guverneze cu vreun partid din defuncta Coaliție, ci să meargă la urne. Pentru că, în politică, interesul poartă fesul. Fie el și de dac.

Citește și: Frica de AUR sau cum a ajuns Nicușor Dan captiv într-o ecuație care avantajează PSD – ANALIZĂ