Feuda Laurei, de la Parchetul General la DNA

• În urma scandalului înregistrărilor din şedinţele conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, apărute în presă, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a ordonat controale la PÎCCJ şi DNA. Primele de acest fel din ultimul deceniu
• Metehnele dictatoriale ale Laurei Codruţa Kovesi, şefa anticorupţiei, nu sunt o noutate în peisajul justiţiei autohtone
• În 2009, pe când conducea Parchetul General, actuala şefă a DNA executa magistraţii incomozi care instrumentau dosare de siguranţă naţională
• Notificarea nr. 101/ 08.07.2009-AMR, depusă la Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), apoi la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), fostul magistrat, Angela Ciurea, prezintă în detaliu abuzurile la care erau supuşi procurorii DIICOT

Presa centrală a tunat şi a fulgerat după ce a fost dată publicităţii o plângere formulată de trei magistraţi, către Inspecţia Judiciară, împotriva şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi. Conform documentului depus în data de 26.06.2017, procurorii DNA, Doru Florin Țuluş, Mihaela Moraru Iorga şi Nicolae Marin, sesizau inspectorii judiciari asupra unor „aspecte extrem de grave constatate în activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie” şi reclamau abuzuri şi umilinţe la care ar fi fost supuşi în cursul unei anchete. Conflictul dintre Kovesi şi subalternii săi a izbucnit imediat ce au fost date publicităţii anumite înregistrări din timpul şedinţelor DNA. Subalternii Codruţei Kovesi susţin că, în cursul lunii iunie, au primit mesaje din partea acesteia, prin care li se comunica voalat că erau suspectaţi de trimiterea înregistrărilor apărute în mass-media. Ulterior, au fost publicate şi mesajele trimise de Kovesi pe adresele de e-mail ale subalternilor săi, prin care autorii înregistrărilor buclucaşe erau catalogaţi drept „infractori” care trebuie „pedepsiţi”. Magistraţii reclamanţi afirmau că Laura Codruţa Kovesi se amesteca frecvent în activitatea procurorilor de caz. Mai mult, pe cei care aveau curajul să critice conducerea instituţiei, şefa DNA i-ar fi numit „infractori”, „bârfitori” şi „laşi”.

După trei zile de la plângerea celor trei magistraţi, Kovesi a reacţionat prompt şi a cerut Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) revocarea rebelilor din funcţia de procuror al DNA.

„În condiţiile în care Inspecţia Judiciară a fost sesizată cu privire la posibile abateri disciplinare în legătură cu înregistrările difuzate în media, deschiderea unui dosar penal pentru această faptă şi implicarea în mod direct a conducerii instituţiei în această anchetă constituie un factor de presiune asupra procurorilor şi poate fi apreciată ca un factor de intimidare a acestora”, se arată în plângerea înaintată Inspecţiei Judiciare de cei trei procurori DNA. La cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, Inspecţia Judiciară de pe lângă CSM a demarat controale la Parchetul General şi la DNA, referitor la “eficienţa managerială a conducerii celor două instituţii”. După spusele ministrului Toader, verificări de acest fel nu s-au mai făcut de 10 ani. În cele din urmă, procurorii Iorga şi Țuluş au fost izgoniţi de pe feuda Laurei Kovesi. Alţi magistraţi au plecat de bunăvoie.

Precedentul “Angela Ciurea”

Laura Codruţa Kovesi nu este la primul război de acest fel. În perioada 2007-2009, pe când conducea Ministerul Public, actuala şefă DNA şi-a manifestat din plin înclinaţiile dictatoriale. Surse din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) spun că fostul procuror general al României nu se sfia să-şi înjure subordonaţii sau să le comande “săltarea ţintelor direct din pat”, în toiul nopţii. Recunoscătoare şi supusă celor care îi încredinţaseră înalta demnitate, beneficiind de sprijinul necondiţionat al generalului Florian Coldea, şeful de facto de la acea dată al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Kovesi a executat mai mulţi magistraţi DIICOT rebeli. De exemplu, Angela Ciurea, fost procuror-şef adjunct şi, la vremea aceea, unul dintre cei mai respectaţi magistraţi DIICOT, contestase Ordinul 223/17 iunie 2008, semnat de Kovesi, care modifica şi completa Ordinul 24/23 aprilie 1997, privind aprobarea nomenclatorului arhivistic al grupării în dosare a documentelor întocmite în activitatea Ministerului Public. Specialiştii în drept susţin că documentul emis de Codruţa Kovesi era nelegal, punând la dispoziţia oricui, într-un simplu registru (la secretariat), date despre anchetele în curs. De fapt, Ciurea, alături de colegii săi, Ciprian Nastasiu şi Doru Ioan Cristescu, avea în instrumentare aproape toate dosarele importante ale României, cuprinzând volume cu documente clasificate la nivel de secret de stat (Strict Secret de Importanţă Deosebită): dosarul de spionaj “Stamen Stancev”, “ALRO Slatina”, “Nuclearelectrica”, “Privatizările strategice”, “Afacerea Skoda”, “Rompetrol”, “Răpirea din Irak”, “Armamentul”, “Fuga lui Omar Hayssam” etc. Conform unor mărturii şi plângeri adresate CSM, binomul Coldea-Kovesi (SRI-PÎCCJ) reuşise performanţa de a dispune arbitrar ce procuror trebuie să iasă sau să intre în aceste dosare, ba chiar să influenţeze ancheta judiciară. Motivul oficial pentru care fostul magistrat Angela Ciurea a fost îndepărtat din DIICOT a fost legat de dosarul “Stamen Stancev”. Acuzaţiile aduse procurorului Ciurea, în urma filajului SRI şi DST (serviciul secret intern francez), nu au fost probate în faţa instanţei. În cele din urmă, în 2012, după un proces de uzură, Angela Ciurea a câştigat războiul cu PÎCCJ şi cu CSM. A scăpat cu reputaţia nepătată, dar nu s-a mai întors în magistratură.

Abuzuri, şicane şi presiuni asupra magistratului

Redăm mai jos documentul nr. 101/ 08.07.2009-AMR, depus de fostul magistrat Angela Ciurea, în calitate de avertizor public, la Asociaţia Magistraţilor din România, apoi la Consiliul Superior al Magistraturii. Notificarea cuprinde pasaje relevante şi surprinzător de asemănătoare cu plângerea depusă recent de procurorii Moraru, Țuluş şi Marin, împotriva şefei lor de la DNA. Ca şi în dosarele instrumentate de cei trei magistraţi sus-menţionaţi, în notificare, Ciurea face referire la intervenţia şefilor săi în cazuri “intens mediatizate, cu implicarea unor marcante figuri ale vieţii politice româneşti, toate aceste dosare interesând siguranţa naţională a României”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.