FIFA, un superholding ce-l concurează pe Dumnezeu?

Pe stadioanele pe care s-au disputat meciurile Mondialului 2010, reclamele au fost cele alese de FIFA. Jucătorii de rezervă purtau peste tricouri maiouri pe care stătea scris tot FIFA. La fel, membrii staffurilor medicale ori cei care intrau cu targa pe teren. În spatele băncii tehnice stătea scris mereu şi de mai multe ori www.fifa.com. FIFA a stabilit televiziunile naţionale ce au transmis partidele din Africa de Sud. Când, la televizor, se reluau unele faze, la încheierea operaţiunii apăreau aceleşi patru litere: FIFA.

Vuvuzela va deveni cuvânt universal după Mondialul 2010 în urma deciziei FIFA de a accepta intrarea spectatorilor pe stadioane împreună cu aceste trompete ce scot un sunet precum un zumzăit de albine. Aşa se face că, azi, 75% dintre 320 lingvişti din 60 de ţări ale lumii spun că vuvuzela este cuvântul ce a avut cel mai mare impact în cadrul turneului final al Campionatului Mondial de fotbal din Africa de Sud.

Înaintea meciului Argentina-Nigeria de la 12 iunie, din Johannesburg, poliţia a săltat vânzătorii ambulanţi şi chiar tinerii care pictau drapelele celor două ţări pe obrajii fanilor. Vina lor? Cu toţii se găseau în „zona FIFA”. Pe un perimetru de un kilometru în jurul stadioanelor, doar sponsorii săi aveau dreptul să vândă mărfurile lor – şi scumpe şi de proastă calitate, aşa cum aveau să constate ziariştii ajunşi la faţa locului.

În atare împrejurări, în pofida nivelului uriaş al profiturilor realizate la Mondial (la această oră se vorbeşte despre suma de două miliarde de dolari, adică 1,6 miliarde de euro!), FIFA îşi protejează cu o grijă deosebită imperiul său comercial. Astfel, tot la amintitul Johannesburg, poliţia i-a lăsat în pace pe cei care vindeau la negru bilete de intrare la meciuri, deşi aceeaşi FIFA stabilise ca ele să fie nominale. Numai că tot ea avea interesul ca stadioanele să se umple, dat fiind că cu cât este mai multă lume, cu atât ea poate lua bani mai mulţi de la sponsori.

Chiar dacă sud-africanii au fost recunoscători FIFA că le-a adus Mondialul la ei acasă, hotelierii din Capetown ori Durban, de pildă, nu pot uita că societatea Match a fost aleasă de amintita federaţie mondială a fotbalului să vândă pachetul „bilete de meci-avion-hotel”, dar la preţuri piperate. Faptul a făcut ca, în aprilie, amintita Match să aibă 450.000 de nopţi nevândute din totalul de 1,8 milioane. Cu toate astea, protejata FIFA n-a dat voie hotelierilor să scadă preţurile pentru a-şi ocupa camerele. În atare condiţii, ziarul „The City Press”, al populaţiei de culoare locale, scria că „FIFA ia caimacul Africii de Sud”, denunţând, totodată, faptul că respectiva federaţie mondială şi afiliaţii ei nu au plătit nicio taxă în ţara gazdă a Mondialului.

FIFA este considerată în mod unanim cea mai mai bogată şi mai puternică dintre federaţiile sportive mondiale. Apreciere justificată, dat fiind că fotbalul este un adevărat sport rege: îl joacă şi albii, şi negrii, şi cei de rasă galbenă, şi creştinii, fie ei ortodocşi ori catolici, şi musulmanii, şi budiştii, şi animiştii. Stadioane sunt şi în Nord, şi în Sud, şi la Est şi la Vest, şi pe insule, şi pe continente.

În atare condiţii, cum FIFA depăşeşte ONU ca număr de membri, iar din ea fac parte şi ţări cu miliarde de locuitori, precum China, dar şi state cu nici 300.000 de locuitori, precum Vanuatu, ea este o superputere mondială indiscutabilă. Nu-şi justifică deciziile sale, nimeni nu le poate contesta, iar dacă o federaţie naţională, precum, recent, cea a Nigeriei, decide să retragă naţionala timp de doi ani dintr-o competiţie internaţională, FIFA face presiuni, ameninţă cu represalii şi totul pică. Ce-o mână pe ea să treacă oricând şi oricum peste autonomia federaţiilor naţionale? Doar considerentele sportive? Nu prea cred, ci, mai degrabă, cele de ordin material.

Cu ani în urmă, presa a demonstrat că, la vârful Comitetului Internaţional Olimpic, altă organizaţie ce nu se supune controlului cuiva, se luase mită, şi nu una mică. Era vorba de atribuirea organizării JO la Atlanta, iar Juan Antonio Samaranch a renunţat la scaunul de preşedinte destul de şifonat. Azi, FIFA este un imperiu mondial, inclusiv economic, ce nu dă socoteală nimănui, nici poate lui Dumnezeu! Chiar dacă mulţi – specialişti, jucători, spectatori – o consideră cea mai conservatoare dintre TOATE federaţiile sportive internaţionale.

Recomanda
Dumitru Constantin 678 Articole
Author

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.