Filmele româneşti, în prim-plan pe ecranele lumii

“O vară foarte instabilă” şi „Al doilea joc”, în premieră britanică la Festivalul de Film “East End” de la Londra Iubitorii filmului românesc sunt aşteptaţi la Festivalul de Film “East End”, cel de-al doilea festival de film ca mărime din Londra şi unul dintre cele mai curajoase, ca propunere de program, din întreaga Mare Britanie. […]

Filmele româneşti, în prim-plan pe ecranele lumii

“O vară foarte instabilă” şi „Al doilea joc”, în premieră britanică la Festivalul de Film “East End” de la Londra Iubitorii filmului românesc sunt aşteptaţi la Festivalul de Film “East End”, cel de-al doilea festival de film ca mărime din Londra şi unul dintre cele mai curajoase, ca propunere de program, din întreaga Mare Britanie. […]

“O vară foarte instabilă” şi „Al doilea joc”, în premieră britanică la Festivalul de Film “East End” de la Londra

Iubitorii filmului românesc sunt aşteptaţi la Festivalul de Film “East End”, cel de-al doilea festival de film ca mărime din Londra şi unul dintre cele mai curajoase, ca propunere de program, din întreaga Mare Britanie. Cu sprijinul ICR Londra, un partener deja consacrat al Festivalului, vor fi prezentate două dintre filmele despre care s-a vorbit cel mai mult în ultima vreme: „Al doilea joc”, în regia lui Corneliu Porumboiu, şi „O vară foarte instabilǎ”, în regia Ancăi Damian.

Regizoarea Anca Damian şi actriţa Ana Ularu, care jocă unul dintre rolurile principale, vor fi prezente, în 21 iunie, în sala de proiecţie a cunoscutului centru cultural din estul Londrei, “Rich Mix”, pentru a vorbi despre film şi a răspunde la întrebările publicului.

„«Al doilea joc» are ca punct de pornire meciul dintre echipele FC Dinamo şi FC Steaua din iarna anului 1988, partidă disputată pe o ninsoare abundentă şi arbitrată la centru de tatăl regizorului, Adrian Porumboiu. Cei doi, tată şi fiu, revăd meciul 25 de ani mai târziu şi îl comentează din faţa televizorului. Rezultatul este un eseu despre relaţia tată-fiu, tranziţia de la dictatură la democraţie, speranţe, emoţii şi amintiri. Un film glorios”, îl caracterizează prezentarea din programul Festivalului de Film “East End”. Filmul este programat în 19 iunie, la ora 21.00, la “Rich Mix”.

Al doilea joc

„O vară foarte instabilă”, cel mai recent film al regizoarei Anca Damian, spune povestea lui Daniel, un scoţian care, dintr-un joc al imaginaţiei, se lasă prins într-un complicat triunghi amoros, într-o lume pe care nu o înţelege prea bine. O zi foarte călduroasă, urmată în timpul nopţii de o furtună, asigură fundalul acestei poveşti de dragoste universale, ce s-ar putea petrece în oricare dintre oraşele Europei. Anca Damian şi-a unit eforturile cu scriitorul irlandez Philip Ó Ceallaigh, laureat al ”Premiului Hennessy” şi al “Premiului Rooney” pentru literatura irlandeză, pentru a transpune în film povestirea acestuia “A Very Unsettled Summer”. În distribuţie, Ana Ularu, Jamie Sives, cunoscut din peliculele “Urzeala Tronurilor”, “Clash of the Titan”, şi Dina Cavallioti. Premiera în Marea Britanie va avea loc în 21 iunie, la ora 16.00, tot la “Rich Mix”.

“Festivalul de Film East End” (EEFF) a fost inaugurat în anul 2000 şi este unul dintre cele mai mari festivaluri de film din Marea Britanie. Acesta se desfăşoară în mai multe locuri din estul Londrei, prezintă un program bogat şi divers de premiere britanice şi internaţionale şi atrage un public anual de peste 30.000 de spectatori. În 2014, EEFF are loc între 13 şi 25 iunie.

Centenarul Primului Război Mondial

Familia regală trecând în revistă trupele române

Institutul Cultural Român din Berlin organizează o serie de evenimente majore dedicate comemorării a 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, propunând publicului din Germania un program amplu care se constituie din expoziţii, proiecţii de filme, prelegeri şi dezbateri istorice.

Seria dedicată Primului Război Mondial s-a deschis cu un proiect expoziţional din sfera artei contemporane, la galeria “uqbar” din Berlin fiind vernisată expoziţia artistului român Nicu Ilfoveanu, “Series. Multiples. Realisms”, curatată de Alina Şerban. Cea de-a doua manifestare din cadrul acestei serii, va avea loc pe data de 19 iunie, cu începere de la ora 19.30, şi va fi găzduită la sediul ICR Berlin. Evenimentul se desfăşoară sub titlul generic „România în Primul Război Mondial”. Prin intermediul unor proiecţii de filme de arhivă şi al unei dezbateri ştiinţifice vor fi evidenţiate participarea României la Primul Război Mondial şi implicarea membrilor Casei Regale a României în desfăşurarea evenimentelor din timpul acestei conflagraţii.

În cadrul acestei seri vor fi proiectate în premieră în Germania un număr de patru filme româneşti inedite, puse la dispoziţie de către Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română: „Vizita M. S. Regelui la Şcoala Militară de Infanterie”, „Funeraliile M. S. Regelui Carol I”, „Războiul pentru întregirea neamului”, „Datorie şi sacrificiu”. Filmele au fost realizate în perioada anilor 1914-1925, reunind diferite genuri şi subgenuri asociate cu tema Primului Război Mondial, precum jurnale de actualităţi, documentare, filme de ficţiune şi filme de propagandă. Acestea nu au fost până în prezent accesibile publicului larg. De curând au fost digitalizate în cadrul proiectului european “EFG1914”, al cărui scop este punerea la dispoziţia publicului a filmelor şi materialelor nefilmice legate de Primul Război Mondial, aflate în posesia arhivelor şi cinematecilor.

Cele patru filme mute vor fi acompaniate live la pian de muzicianul Michael Abramovich, care a compus o muzică originală special pentru aceste imagini, recreând atmosfera în care, la început de secol XX, erau vizionate filmele mute.

Proiecţia filmelor va fi însoţită de o prelegere intitulată „Das königliche Haus Rumäniens und der Beginn des ersten Weltkrieges” („Casa Regală a României şi începutul Primului Război Mondial”), susţinută de istoricul Vasile Docea, conferenţiar la “Universitatea de Vest” din Timişoara. Dezbaterea evidenţiază felul în care membrii familiei regale a României (regele Carol I, regina Elisabeta, prinţul moştenitor Ferdinand şi prinţesa Maria) s-au poziţionat faţă de izbucnirea războiului, concentrându-se pe atitudinea şi acţiunile regelui Carol în acel context geopolitic. Expunerea se bazează pe documente de epocă, inclusiv pe jurnalul inedit al regelui Carol I, şi este însoţită de imagini în format Power Point.
Conf. univ. Dr. Vasile Docea este vicepreşedinte al “Asociaţiei Române de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene” şi coordonator al Secţiei cu predare în limba germană la “Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării” din cadrul “Universităţii de Vest” din Timişoara. A obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi cu teza „Relaţii româno-germane în prima jumătate a secolului al XIX-lea”. În prezent este şi Director General al Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara. Domeniile sale de specialitate se referă la istoria şi teoria relaţiilor internaţionale, istorie modernă şi istoria instituţiilor.

Pianistul Michael Abramovich şi-a perfecţionat studiile la clasa Ninei Svetlanova din New York, după ce a obţinut o bursă de studii din partea Fundaţiei Culturale “America-Israel”. De la debutul său din 1994 pe scena newyorkeză “Merkin Hall”, Abramovich a susţinut recitaluri în Mexico City, Salt Lake City, St. Petersburg, Israel şi multe oraşe germane. Arta sa a încântat publicul în prestigioase săli, precum “Mozarteum” din Salzburg, “Philharmonie” din Köln, “Birmingham Symphonie Hall”, “Palais des Beaux-Arts” din Bruxelles, “Festspielhaus” din Baden-Baden, “Cité de la Musique” din Paris, “Rheingau Musik Festival”, “Concertgebouw” din Amsterdam şi “Megaron” din Atena. Michael Abramovich este invitat permanent al orchestrelor “Sinfónica de Euskadi”, “Asian Youth Orchestra” şi Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti.

Festivalul Internaţional de Film de la Ankara

Radu Beligan şi Gheorghe Dinică în După-amiaza unui torţionar, film proiectat la Festivalul de la Istanbul

Duminică, 15 iunie, a avut loc la “Salonul de Concerte” al “Orchestrei Simfonice a Preşedinţiei” festivitatea de închidere a celei de a XXV-a ediţii a “Festivalului Internaţional de Film” de la Ankara, marele premiu fiind atribuit filmului “Apartamentul”, în regia lui Atil Inac. Dacă în competiţia festivalului nu intră decât filme turceşti, anual sunt organizate secţiuni tematice dedicate cinematografiei internaţionale. Ediţia din acest an a festivalului a cuprins în premieră o secţiune intitulată “Noua stea a cinematografiei: Cinematografia română”, dedicată filmului românesc şi realizată în colaborare cu Institutul Cultural Român ”Dimitrie Cantemir” din Istanbul.

La festival au fost prezenţi, în perioada 12-15 iunie, şi regizorii români Laura Căpăţână-Juller, Marius Iacob şi Mihai Sofronea, alături de criticul de film Anca Grădinariu. Aceştia au avut ocazia de a se întâlni cu publicul turc şi cu oameni de film din Turcia şi din celelalte ţări reprezentate la festival, în cadrul forumurilor de discuţie dedicate filmului documentar şi filmului scurt, sesiunilor de Q&A, precum şi în cadrul întâlnirilor informale, destinate strângerii relaţiilor dintre oamenii de film turci şi români. Discuţiile s-au axat atât pe aspecte tehnice referitoare la realizarea de scurtmetraje şi documentare, cât şi pe posibilităţile de finanţare a proiectelor cinematografice. De asemenea, au fost propuse proiecte de coproducţii şi organizarea de workshopuri de film între cineaştii turci şi români.

Publicul festivalului a putut viziona un pachet variat de filme româneşti care a inclus filme documentare, scurtmetraje şi lungmetraje, cuprinzând atât reprezentanţi ai „noului val”, cât şi capodopere consacrate ale cinematografiei româneti. Din program au făcut parte nouă scurtmetraje apreciate în festivaluri internaţionale: „Copacul” , regie Mihai Sofronea (2013), „Wonderland”, regie Peter Kerek (2012), „Betoniera”, regie Liviu Sandulescu (2012), Fotografii de familie, regie Andrei Cohn (2012), „Ana”, regie Mirona Radu (2013), „Bad Penny”, regie Andrei Creţulescu (2013), „Chefu’”, regie Adrian Sitaru (2012), „Plimbare”, regie Mihaela Popescu (2013) şi „În acvariu”, regie Tudor Cristian Jurgiu (2012); patru documentare: „24 găleţi, 7 şoareci, 18 ani”, regie Marius Iacob (2011), „aici… adică acolo” de Laura Căpăţână-Juller (2012), „Noosfera” de Ileana Stănculescu, Artchil Khetagouri (2011), „Kapitalism-reţeta noastră secretă” de Alexandru Solomon (2010); şase lungmetraje: „Reconstituirea”, regia Lucian Pintilie (1968), „Nunta de piatră”, regia Mircea Veroiu/Dan Piţa (1973), „După amiaza unui torţionar”, regia Lucian Pintilie (2001), „Crulic, drumul spre dincolo”, regia Anca Damian (2011), „Despre oameni şi melci”, regia Tudor Giurgiu (2012) şi „Al doilea joc”, regia Corneliu Porumboiu (2013).

Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Ankara a avut loc în anul 1988. În cadrul festivalului au loc atât proiecţii de filme, cât şi concursuri de benzi desenate, expoziţii şi workshopuri de specialitate. Există o competiţie naţională de lungmetraje şi documentare, alături de o competiţie internaţională de scurtmetraje.
Din 1992 festivalul a inclus şi proiecţii de filme străine, devenind, ca importanţă, al doilea festival de film internaţional din Turcia. Secţiunea românească din cadrul festivalului şi prezenţa oamenilor de film români la festival au fost susţinute de ICR “Dimitrie Cantemir” din Istanbul, partener la mai multe ediţii ale festivalului.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.