Filmul românesc, de la Viena la Berlin, de la Sibiu în Italia

Proiecţie de film Constantin Brâncuşi: “Lumière, Matière, Espace”

Ieri a avut loc la “Kunsthalle Wien – Museumsquartier” proiecţia seriei de filme scurte, regizate de Constantin Brâncuşi în perioada anilor 1923 – 1939. Pe lângă activitatea sa fotografică, Brâncuşi este autorul filmului “Lumière, Matière, Espace”, care, pe o durată de 56 de minute, prezintă atelierul artistului, portretizează lucrări individuale şi documentează procesul de creaţie a “Coloanei Infinitului”, surprinzând raportul dintre lumină, spaţiu şi materie.

Parte din ansamblul sculptural „Calea Eroilor“ din Târgu-Jiu, “Coloana Infinitului”, sau, după denumirea iniţială, “Colana recunoştinţei fără sfârşit”, a fost considerată de criticul de artă Sidney Geist punctul de vârf al artei moderne. Cele patru componente sculpturale ale ansamblului, “Masa Tăcerii”, “Aleea Scaunelor”, “Poarta sărutului” şi “Coloana Infinitului”, sunt dispuse pe aceeaşi axă, orientată de la apus la răsărit şi reprezintă o sinteză a formelor şi simbolurilor culturii populare româneşti.

Valoarea ansamblului de la Târgu-Jiu reprezintă o inovaţie în teoria creaţiei prin revoluţionarea conceptului de monument, care se impune prin relaţia pe care sculpturile o întreţin unele cu altele, cu mediul lor şi cu deplasarea privitorului. Capodoperă a celui considerat „părintele sculpturii moderne“, acestei opere brâncuşiene i s-au dedicat numeroase interpretări şi studii care au relevat de-a lungul timpului noi şi bogate semnificaţii: de la similitudinile cu arta primitivă şi cea africană la simboluri arhetipale din substratul cultural universal: pasărea, zborul, fertilitatea, moartea, somnul, arborele cosmic ş.a.

Anul 2014 marchează un secol de la începutul Primului Război Mondial, prilej cu care se remarcă semnificaţia iniţială a ansamblului sculptural de la Târgu-Jiu, cea de omagiere a eroilor români căzuţi în timpul conflagraţiei.

România şi-a depus candidatura pentru înscrierea obiectivului „Ansamblul Monumental Calea Eroilor” din Târgu-Jiu pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, atestând astfel pentru posteritate valoarea universală a operei brâncuşiene.
Proiecţia de film are loc în cadrul expoziţiei “Efectul Brâncuşi”, care poate fi vizitată până la data de 21.09.2014 la “Kunsthalle Wien – Karlsplatz”.

Satul de demult, proiecţie simultană în 203 parohii din Italia

Filmul “Satul de demult”, în regia lui Dumitru Budrala, recent laureat cu Marele Premiu la “Festivalul Internaţional de Film Etnografic” din România, va fi proiectat în paralel în 203 parohii din toată Italia, duminică, 6 iulie 2014. Proiecţiile fac parte din programul Festivalului “Zilele Portului Popular Românesc” organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Italiei. La ediţia din acest an sunt aşteptaţi să participe peste 20.000 de oameni.

“Satul de demult” este un film-elogiu conceput să conserve ceea ce a mai rămas din viaţa satului de odinioară şi să repovestească tainele vieţii de altădată: de ce îşi împleteau fetele cununi în zilele de Sânziene?; ce înseamnă „ropotinul ţestelor”?; cât de complicat este un război de ţesut? Documentarul oferă o privire de ansamblu a Muzeului “Astra” din Dumbrava Sibiului, un muzeu extraordinar, care reproduce satul tradiţional.

”Considerăm că pelicula reprezintă o modalitate de promovare a valorilor tradiţionale româneşti, de aceea ne-am propus proiecţia ei în parohiile ortodoxe române din Italia”, a declarat Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

Festivalul “Zilele Portului Popular Românesc”, aflat la cea de-a V-a ediţie, se încadrează într-un şir de evenimente prin care se urmăreşte racordarea românilor din Italia la valorile autentice româneşti în contextul actual multicultural şi multietnic în care trăiesc aceştia. Cu această ocazie, la proiecţia filmului “Satul de demult” vor fi invitate şi oficialităţi italiene, dar şi oameni interesaţi de cultura şi tradiţia românească, indiferent de etnia lor.

”Dezvoltăm colaborarea cu Episcopia Ortodoxă Română a Italiei după prezenţa noastră din 2013 la Roma cu «Astra Film Junior on Tour». Ne bucurăm că în peste 200 de parohii ortodoxe române din Episcopia Italiei va fi prezentată o producţie Astra Film ce-i îndeamnă pe românii din diaspora să-şi preţuiască propriile valori”, a declarat Dumitru Budrala, director “Astra Film”.

Teatrul idiş în România. Prelegere şi film la ICR Berlin

Moştenirea lui Goldfaden, o plimbare muzicală prin istoria teatrului idiş

Institutul Cultural Român din Berlin prezintă în 8 iulie, de la ora 19.30, evenimentul ”Teatrul idiş în România” la sediul său din impozanta Vilă “Walther” din cartierul berlinez Grunewald.

Evenimentul conţine o prelegere susţinută de Dr. Corina Petrescu de la Universitatea din Mississippi şi proiecţia documentarului ”Moştenirea lui Goldfaden”, în regia lui Radu Gabrea.

În cadrul prelegerii, Dr. Corina Petrescu analizează condiţiile în care teatrul idiş din Bucureşti a încercat să reziste în perioada 1944-1948. Premisa de la care porneşte este că diferitele trupe de teatru ale timpului nu ar fi încercat să devină apropiate sistemului comunist nou instalat, urmărind în schimb să împlinească visul lui Abraham Goldfaden, acela al unui teatru idiş independent.

Documentarul „Moştenirea lui Goldfaden” reprezintă o plimbare muzicală prin istoria teatrului idiş. Din cramele din Moldova la prestigioasa scenă newyorkeză, autorul ne conduce prin fascinanta lume a actorilor şi muzicienilor înfocaţi, iubitori ai acestei limbi, cu dulcile ei inflexiuni de acasă.

Dr. Corina Petrescu este profesor asistent în cadrul Departamentului de Limbi Moderne al Universităţii din Mississippi. De asemenea, a deţinut o bursă de cercetare la “Wissenschaftskolleg” din Berlin. Prima ei carte, “Against All Odds: Subversive Spaces in National Socialist Germany”, a fost publicată în 2010 la editura “Peter Lang”. Corina Petrescu predă şi face cercetare în următoarele domenii: Germania naţional-socialistă, reprezentarea anului 1988 în imaginarul german şi român, literatura transculturală, relaţiile germano-evreieşti din secolul al XVIII-lea şi până în prezent, teatrul idiş est-european.

Cu o carieră în cinematografie de peste 40 de ani, Radu Gabrea e un cineast de reputaţie internaţională, al cărui portofoliu impresionant numără 20 de lungmetraje şi documentare, dintre care amintim următoarele pelicule: ”Prea mic pentru un război aşa de mare” (1969), ”Dincolo de nisipuri” (1973), ”Nu te teme, Iacob!” (1982), ”Un bărbat ca Eva” (1984), ”Secretul peşterii de gheaţă” (1989), ”Călătoria lui Gruber” (2009), ”Mănuşile roşii” (2011), ”Evrei de vânzare” (2012), ”Trei zile până la Crăciun” (2012), ”Lindenfeld” (2014). După un exil de peste 20 de ani în Germania, Radu Gabrea se întoarce în ţară în 1998, unde îşi continuă activitatea regizorală.

Judeţul Sibiu, Poarta de sud a Transilvaniei

Sibiul, cea mai aclamată destinaţie turistică românească în presa internaţională din ultimii ani, menţionat în prestigioasa publicaţie “Huffington Post”, este subiectul celui mai nou film şi al unei inedite colecţii de fotografii realizate de Dumitru Budrala, unul dintre antropologii de marcă din România şi din Europa.

Filmul “Judeţul Sibiu, Poarta de sud a Transilvaniei” explorează principalele obiective şi atracţii turistice, tradiţii locale şi repere culturale care au individualizat şi plasat oraşul şi judeţul Sibiu în topul celor mai fermecătoare destinaţii europene. Sibiul este un loc prietenos global cu o istorie medievală impresionantă şi o deschidere extraordinară pentru diversitate, vizitat anual de zeci de mii de turişti din toate colţurile lumii.

Albumul de fotografii “Judeţul celor cinci Ţări” conţine 105 imagini care redau habitatul judeţului Sibiu în toată splendoarea sa. Albumul nu conţine text, este un dialog pur şi fermecător între public şi imagini aeriene care desluşesc cadre splendide şi diverse.

Lansarea oficială a celor două creaţii a avut loc joi, 26 iunie 2014, la Sala Thalia din Sibiu, în prezenţa autorilor.

”România este o ţară tristă, plină de umor şi de o frumuseţe şi complexitate aparte. Îmi place să trăiesc în Sibiu, în această regiune a ţării, până la urmă, îmi place să trăiesc în România. Asta m-a motivat să fac şi filmul de promovare al Sibiului, în 2007, pe când oraşul purta titlul onorant de Capitală Culturală Europeană. Mă bucur că am avut din nou ocazia să arăt felul în care văd eu regiunea Sibiului, concentrându-mă pe frumuseţea şi diversitatea ei. Semnele arată că este foarte mare nevoie de astfel de produse de prezentare, nu numai pentru a redescoperi ceea ce avem noi în jurul nostru, dar şi pentru a facilita comunicarea cu cei care vor cunoască Sibiul”, a declarat Dumitru Budrala.

Filmul este tradus în nouă limbi (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, maghiară, rusă, chineză şi japoneză).