Fiscul în „epoca de piatră”

Două decizii luate la finele anului trecut, în timpul guvernării Cioloș, îngreunează eficientizarea Autorității Naționale de Administrare Fiscală și amână îmbunătățirea colectării veniturilor la buget. Este vorba despre amânarea cu câteva luni a procedurii de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale și desființarea unei entități din cadrul ANAF care edita notificări către contribuabilii care nu se conformează voluntar.

În prima situație, procesul de implementare a caselor de marcat a fost prorogat prin OUG 98/2016 cu nouă luni, deși fostul șef al Fiscului Dragoș Doroș a dat asigurări că acest lucru nu se întâmplă. În loc de 1 februarie 2018, implementarea va avea loc la 1 noiembrie 2018. „Personal, consider asta o mare greşeală! Deşi, aparent, amânarea este legată de ANAF (incapacitatea de preluare a datelor), eu cred că problema vine mai degrabă de la Ministerul Comunicaţiilor, care ar fi trebuit să avizeze noile case de marcat ce urma să fie puse în vânzare din acest an. În lipsa acestor capacităţi (de avizare), piaţa ar fi urmat să fie blocată. ANAF mai avea câteva luni pentru a-şi dezvolta capacitatea de preluare a informaţiei şi analiza de risc, deci puteau cel puţin să mai amâne această prorogare. Ministerul Comunicaţiilor trebuia însă să fie gata de treabă, ceea ce nu cred că s-a întâmplat. Deci au amânat termenul pentru că nu şi-au făcut treaba. Acest proiect este primul mare pas în eficientizarea administrării fiscale, care acum este în epoca de piatră. Iar unii fac tot ce pot să o ţină acolo. Scandalos!“, a declarat fostul secretar de stat în Ministerul Finanțelor Gabriel Biriș.

Introducerea noilor case de marcat are scopul să asigure condiții pentru concurenţă loială între contribuabili, să îmbunătățească activitatea de control și să asigure pârghiile necesare reducerii evaziunii fiscale în domeniile comerţului cu amănuntul şi serviciilor. O astfel de măsură a fost luată de marea majoritate a statelor europene, inclusiv de Croația, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Slovacia. Operatorii economici vor fi obligaţi prin lege să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale pentru emiterea bonurilor fiscale. Ei vor trebui să înlocuiască treptat aparatele de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie cu cele echipate cu jurnal electronic și să le conecteze la sistemul de supraveghere și monitorizare, în vederea transmiterii datelor către ANAF. Măsura legislativă urmăreşte ca într-o perioadă de tranziţie să alinieze sistemul de aparate de marcat fiscale utilizate în România cu cele folosite de celelalte ţări europene, România fiind singura ţară europeană în care se mai utilizează aparate de generaţie veche, cu role martor de hârtie.

De asemenea, avantajul pe care noul sistem de aparate de marcat dotate cu jurnal electronic îl aduce comercianţilor, prin eliminarea costurilor cu achiziţia rolelor de hârtie (economia medie/an/aparat în exploatare este de aproximativ 150 euro) şi a spaţiilor de depozitare a acestora, pentru doi ani. Înlocuirea treptată a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie cu cele echipate cu jurnal electronic va permite un management şi un control mai eficiente, ca urmare a posibilităţii prelucrării informatice a datelor înscrise în suportul electronic. În conținutul bonului fiscal va fi introdus, ca element obligatoriu pentru aparatele cu jurnal electronic, codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului. Modificarea are în vedere corelarea cu legislaţia privind Codul fiscal (prevederile pentru deducerea taxei pe valoarea adăugată, care poate fi justificată cu bonurile fiscale ce îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate).

Fără hârtii, consumabile și servicii de mentenanță

O altă mare problemă a Fiscului a fost făcută publică de către Gelu Diaconu, fostul șef al ANAF de până acum un an. Acesta susține că încasările la buget pe lunile februarie și martie vor fi compromise cu minimum 5% dintr-un motiv ilar – cabinetul Cioloș nu a mai asigurat achiziția de servicii de mentenanță/hârtie/consumabile. Această situație a afectat activitatea unei entități din cadrul ANAF, care a fost închisă la finele anului trecut. „În cadrul ANAF funcţionează o entitate complet automatizată/informatizată numită Unitatea de Imprimare Rapidă (UIR). Aceasta editează notificări către contribuabili, de regulă către cei care nu se conformează voluntar (somaţii, popriri bancare, decizii de calcul accesorii, decizii de impunere/regularizare anuală, notificări obligaţii restante etc.). Se transmit lunar notificări la peste 1,2 milioane de contribuabili. Este un proces complet neutru, obiectiv, integral automatizat. Lună de lună, consecinţa acestor notificări, care în cele mai multe situaţii înseamnă iniţierea procedurii de executare silită, o reprezintă încasarea unor debite care au ca pondere circa 5-10% din totalul încasărilor lunare ale ANAF (diferenţa de 90-95% provine din conformarea voluntară). Ei bine, de pe 24 decembrie anul trecut această unitate s-a închis. De ce? Simplu. Din motive de crasă incompetenţă tehnocrată. Sau o fi şi rea-intenţie la mijloc? Nu au asigurat achiziţia de servicii de mentenanță/hârtie/consumabile!!! De necrezut! Premieră istorică în ANAF!“, a scris Diaconu pe blogul personal.

Situație de blocaj

Conform acestuia, în situaţia în care, după deschiderea creditelor bugetare, se va relua procesul de achiziţie, acesta va dura cel puţin 60 de zile. „Ne întâlnim în trimestrul doi cu aceeaşi situaţie de blocaj. Inadmisibil! Între timp, fiecare unitate de administrare fiscală va asigura derularea manuală a acestui proces“, a spus Diaconu. Conform acestuia, prin suspendarea temporară a activităţii UIR sunt şi alte consecinţe deosebit de grave, în afara impactului negativ nemijlocit asupra colectării, printre care: arhiva electronică va fi lipsită de documentele transmise direct de către unităţile de administrare fiscală; de la înfiinţare până în prezent, în cadrul UIR, s-a realizat o bază de date centrală de documente fiscale tipărite şi de confirmări de primire şi plicuri retur aferente, cu efect direct în scăderea costurilor de tipărire prin eliminarea exemplarului 2 şi arhivarea electronică a tuturor actelor de executare silită şi de administrare; costul fiecărei trimiteri poştale va creşte de la 3,50 lei, cât este în prezent, la peste 5 lei; eliminarea accesului uşor al inspectorilor fiscali la imaginea scanată a acestor documente, precum şi a posibilităţii de refacere facilă a tuturor actelor administrativ fiscale; suspendarea transmiterii popririlor bancare/ridicărilor de popriri centralizat, în loturi (colete) unice.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.