Fluxul de gaze prin România se prăbușește

Tranzitul de gaze către Ungaria, pe care Transgaz îl asigură contra unor tarife specifice, a scăzut la jumătate,

Fluxul de gaze prin România se prăbușește

Tranzitul de gaze către Ungaria, pe care Transgaz îl asigură contra unor tarife specifice, a scăzut la jumătate,

 

Tranzitul de gaze către Ungaria, pe care Transgaz îl asigură contra unor tarife specifice, a scăzut la jumătate, de săptămâna trecută până azi.

De la 7,2 milioane de metri cubi de gaze cât treceau zilnic pe la noi –  capacitatea maximă a interconectorului Arad-Szeged, s-a ajuns la doar 3,8 milioane, potrivit datelor interactive Transgaz Line pack intraday | Transgaz.  „Atât au nominalizat ei” este singura explicație pe care o dă directorul Transgaz, Ion Sterian, cu privire la scăderea tranzitului de gaze prin România.
Aceste cantități reprezentau în mare parte gazele rusești de care Ungaria este dependentă în asigurare consumului intern. Acestea vin prin Turcia, Bulgaria și pe la noi. Pe conductă, ar mai putea fi și mici cantități de gaze turcești, Ungaria fiind sub un acord multianual cu turcii pentru livrarea a circa 200 de milioane de metri cubi anual, parte pe la noi și parte prin Serbia. Budapesta își aduce gazele pe o singură rută, Turcia-Bulgaria, dar care se bifurcă către România și către Serbia.

De la sfârșitul săptămânii trecute însă, tranzitul de gaze aproape că s-a înjumătățit brusc, aproape la jumătate, de la 7,2 milioane metri cubi la 3,8 milioane metri cubi, în condițiile în care linepack-ul Transgaz arată că importurile noastre rămân constante – 13 milioane de metri cubi, exporturile de gaze către Republica Moldova, și ele rămân constante – 2,9 milioane metri cubi. Principala schimbare în Sistemul Național de Transport Gaze este aceasta: înjumătățirea tranzitului căttre Ungaria. Ar mai fi și reducerea injecției în depozitele subterane – doar 4 milioane de metri cubi, dar aceasta se explică prin faptul că sunt aproape pline (95% grad de umplere). Cât privește producția internă, aceasta rămâne constantă – în jurul a 24 milioane de metri cubi.

În perspectiva sezonului rece, care începe oficial în 1 noimebrie, România se bazează în acoperirea consumului de producția curentă, de extracția din depozite și de importuri. De obicei, proporția este cam 40 – 40-20%. În cazul unor episoade geroase, importul poate acoperi mai mult din consum, până la 30%.

Distribuie articolul pe:

6 comentarii

  1. Anual aceeași dramă de prost gust. În ianuarie aflăm că depozitele sunt pline și în vara lui 2026 consumatorii vor plăti și depozitarea a ce nu de consumă. Iar în februarie că Europa nu are gaze destule și România le-a dat generos pe bani mărunți. În martie că depozitele sunt goale și România importă scump pentru consumul intern. Ce la proști.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.