FMI devine Fondul Electoral Internațional

Niciun sondaj efectuat cu două luni înaintea alegerilor parlamentare din Olanda, de pe 15 martie, nu dădeau un avans mai mare de patru mandate partidului de guvernare în fața extremiștilor din Partidul Libertății, condus de Geert Wilders. Mai mult, unele sondaje dădeau un mic avans extremiștilor. Alegerile au adus cu 13 mandate în plus partidului de la putere. Multe sondaje efectuate înaintea alegerilor prezidențiale din Franța îi dădeau la egalitate pe naționalista Marine Le Pen și centristul Emmanuel Macron. Alegerile au fost câștigate însă la o distanță de aproape trei procente de Macron, un novice în ale politicii, care, cel mai probabil, o va zdrobi pe Le Pen în turul doi.

Explicația este că, după ce caricaturizarea lui Donald Trump sau a Brexitului s-a dovedit o strategie falimentară, presa și institutele sociologice suflă acum și în iaurtul lui Wilders, Le Pen, al Alternativei pentru Germania sau al Mișcării de 5 Stele din Italia.

FMI și BM se leapădă de austeritate

Însă nu numai institutele de sondare au început să facă politică, ci și FMI și Banca Mondială. Instituțiilor financiare ale sistemului de la Bretton Woods le fuge pământul de sub picioare din cauza șomajului și a austerității, pe care ele însele au prescris-o guvernelor naționale, dar și a lipsei de încredere alarmantă a electoratelor în partidele tradiționale.

FMI și Banca Mondială au decis să facă o politică populistă, judecând după propriile lor standarde, și să dea o mână de ajutor guvernelor occidentale. La reuniunea de primăvară a FMI și Băncii Mondiale, de la finalul săptămânii trecute, în SUA, am asistat la un lucru fără precedent: cele două instituții financiare internaționale au renunțat să mai condamne protecționismul, la fel cum, la presiunea administrației Trump, au făcut-o și țările G20, cu o lună înainte. „Cuvântul protecționism este ambiguu“, a spus Augustin Carstens, președintele forului politic al FMI (Comitetul monetar și financiar internațional). Un adevărat șoc, pentru că, în luna octombrie 2016, același FMI arăta că protecționismul este o „amenințare“ la adresa creșterii economice mondiale.

Gata cu schimbările climatice

O răsucire similară a avut și Banca Mondială în ce privește schimbările climatice. În declarația din această primăvară, Comitetul pentru dezvoltare al BM s-a limitat la a spune că va susține „bunurile publice mondiale“. Nimic despre „dezvoltarea“ care duce la „schimbarea climatică, la catastrofe naturale și pandemii“, nimic despre obiectivul „dezvoltării durabile și al Conferinței de la Paris“ pentru stoparea schimbărilor climatice, idei care au dominat declarația din toamnă.

Un neverosimil manifest socialist

Apoi, FMI și Banca Mondială debordează de optimism în ce privește perspectivele creșterii economice, cel puțin în comparație cu estimările sumbre cu care ne obișnuiseră în ultimii aproape zece ani. Concluzia întâlnirilor de la Washington: să uităm de problemele băncilor europene, de austeritate, de reforme structurale, de globalizarea care fură locurile de muncă, de miliardele ce trebuie investite pentru prevenirea încălzirii climei, să uităm de birocrații și tehnocrații marțiali și să cheltuim, să ne bucurăm de creșterea economică adusă de guvernarea partidelor tradiționale. Să mai adăugăm și discursul cu adevărat social-democrat pe care l-a avut directoarea FMI, Christine Lagarde, în timpul recentelor dezbateri de la Institutul Bruegel din Bruxelles: ea a atras atenția asupra consecințelor automatizării economiilor și asupra importanței subsidiilor și a recalificării de care au nevoie muncitorii.

Spaima finanțelor mondiale

Cum se explică această abdicare bruscă a FMI și a Băncii Mondiale de la principiile liberului schimb, austerității și neimplicării statului în economie? Răspunsul este simplu: 72% din francezi și italieni consideră că sistemul i-a abandonat și doar 29% din cetățenii din 28 de mari economii, analizate în Barometrul încrederii Edelman 2017, mai au încredere în liderii lor, în timp ce aproape trei sferturi din ei sunt gata să voteze pentru candidați reformatori care promit să răstoarne actuala ordine economică mondială. Liderii finanțelor mondiale nu mai vor să riște și dau mână liberă la cheltuieli bugetare partidelor tradiționale, pentru că urmează alegeri în Franța (legislativele din iunie), anticipatele din Marea Britanie (în iunie), legislativele din Germania (în septembrie), posibile anticipate în Italia. Această tendință poate anunța o victorie a social-democraților în Germania și finalul „decadei Merkel“ și, deopotrivă, explică aplombul cu care guvernul de la București sporește cheltuielile, fără a fi criticat de mai marii din UE. Întrebarea este cât va dura această lună de miere a FMI, neoliberalilor și electoratelor, când va veni și cât de scumpă va fi nota de plată.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.