Oricât de mult ar contribui la ajutorul pentru Ucraina, Polonia nu va primi fondurile europene pentru redresare și reziliența, dacă nu va anula reforma justiției, avertizează Guy Verhofstadt, belgianul din fruntea grupului ALDE din Parlamentul European.
Verhofstadt a transmis acest lucru pe Twitter, în timp ce se afla la o conferință a partidelor de stânga din Polonia, alături de primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowksi, unul dintre liderii opoziției, și de Radoslaw Sikorski, fost ministru de Externe și sotul jurnalistei Anne Applebaum. Verhofstadt s-a opus constant guvernării conservatoare de la Varșovia. În 2017, după Marșul Independenței, vorbind în Parlamentul European, el i-a numit pe participanți ”8000 de fasciști, naziști și adepți ai supremației albilor”.
Acum, politicianul belgian se opune accesului Poloniei la Fondul Next Generation al UE. După ce, în această primăvară, Polonia îndeplinit condițiile puse de Bruxelles, renunțând la Camera Disciplinară de pe lângă Curtea Supremă, însărcinată cu cercetarea și sancționarea abuzurilor în justiție, UE a impus noi condiții pentru ca Polonia să primească acces la fonduri, pe baza unui Program Național de Redresare și Reziliență.
La fel ca în cazul Ungariei, la mijloc este o miză politică. În Ungaria urmau alegerile generale din aprilie 2022. Acum, Polonia se află în fața alegerilor locale și generale, iar ambele ar putea fi organizate în toamna anului viitor. Sondajele arată că actuala opoziție ar putea forma o coaliție de guvernare după aceste alegeri. Este motivul pentru care Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Lege și Justiție și liderul de facto al guvernului conservator, a demsionat din executiv, pentru a se ocupa cât mai eficient de partid. Este fundamental ca guvernul să obțină acces la fondurile UE, pentru ca sursele bugetare să fie folosite pentru subsidii pentru energie în următoarele luni, de modul in care Polonia va trece peste iarnă urmând să depindă într-o măsură însemnată votul de anul viitor.
În acest context, primarul Varșoviei (din opoziție) s-a lăudat că, în discuțiile sale cu președinta CE Ursula von der Leyen, aceasta i-a fi spus că ”Bruxellesul va impune condiții suplimentare guvernului Poloniei pentru accesul la fondurile pentru Planul Național de Redresare și Reziliență” – 35 de miliarde de euro. Este interesant de notat că același politician, Rafal Trzaskowki spunea, în 2018, tot despre bani europeni: ”Grație eforturilor noastre, aceste fonduri nu au dispărut, ci sunt doar înghețate. Dacă vom câștiga următoarele alegeri, aceste fonduri vor fi dezghețate”.
Acum, înghețarea fondurilor este susținută în mod deschis de Guy Verhofstadt. Și poate nu este nesemnificativ faptul că Polonia este statul UE cu cea mai mare rată de absorbție a fondurilor UE, cel mai eficient beneficiar net al acestor fonduri, o țară în care administrația centrală și administrațiile locale (de multe ori de culori politice diferite) se coordonează foarte bine când vine vorba de finanțările europene și utilizarea lor.
În ciuda implicării totale a Poloniei în susținerea Ucrainei, relația dintre UE și Varșovia nu s-a îmbunătățit semnificativ. Faptul că tensiunile sunt mari este indicat de recentele declarații ale guvernatorului băncii centrale poloneze, Adam Glapinski, potrivit căruia Berlinul plănuiește ”subjugarea statelor situate geografic între Germania și Rusia”. Oficialul polonez nu ar fi făcut asemenea declarație, dacă relația cu UE ar fi fost una bună.
Ultimele condiții impuse Poloniei pentru accesul la banii europeni urmăresc nu respectarea statului de drept, ci „umilirea” țării, iar Ungaria este într-o situație similară, arată profesorul Attila Demko, într-un articol publicat de Spiked.
”Polonia și Ungaria privesc diferit lupta cu UE. Pentru mulți polonezi, UE este doar o extensie a Germaniei. Ei o consideră pe președinta von der Leyen ca pe un executant al voinței Germaniei. Pe de altă parte, ungurii tind să considere că sursa problemelor este birocrația de la Bruxelles. În viziunea ungurilor, von der Leyen își construiește propriul brand progresist și impune această ideologie statelor membre oarecum independent de Berlin.
Dincolo de aceste diferențe, conflictul dintre cele două state și UE este mult mai complex decât îl prezintă UE. Bruxellesul este preocupat de derapajele de la calea democratică, de interferența în independența justiției și de corupție. Acestea ar fi motivele pentru înghețarea, pentru moment, a fondurilor Next Generation ale celor două state – 35 de miliarde de euro, respectiv 17 miliarde.
Însă multe din argumentele UE nu stau în picioare. Este puțin probabil ca Ungaria să fie mai coruptă decât, să spunem, Italia, Bulgaria, Slovacia sau România, țări care primesc fonduri europene. Budapesta s-a angajat să schimbe și regulile achizițiilor publice și a introdus noi măsuri anticorupție pentru a satisface criteriile UE. Însă UE nu a mișcat.
În Polonia, parlamentul a adoptat reforme în justiție care ar fi trebuit să deblocheze fondurile. Acum însă, CE a impus noi condiții Poloniei. Polonia acuzat pentru asta guvernul Germaniei și pe von der Leyen. La Varșovia există sentimentul că CE vrea să umilească guvernul polonez înaintea alegerilor din 2023, pentru a-i reduce șansele electorale.
La fel, Budapesta simte că UE impune mereu noi condiții. Guvernul este optimist, însă mulți unguri cred că vor pierde total sau parțial fondurile pentru redresare.
Ungaria și Polonia observă că nu sunt pedepsite pentru corupție sau pentru încălcarea statului de drept, ci pentru că adoptă poziția dominantă privind viitorul UE, pentru că nu acceptă progresismul și migrația. Iar abaterea de la aceste curente este tratată la Bruxelles ca un fel de crimă culturală. Însă toata această luptă a Poloniei și Ungariei este pentru independență și suveranitate națională. Întrebarea fundamentală este: UE va fi condusă de statele membre sau de o birocrație nealeasă de la Bruxelles. Este greu de spus ce viziune va câștiga, însă este limpede că Bruxellesul nu dorește să ajungă la un compromis cu Polonia și Ungaria, ci să le umilească. Vrea să oblige aceste două țări să stea în poziție de drepți, iar UE trebuie să acționeze cât cele doua țări sunt încă vulnerabile la șantajul economic. Dacă CE va câștiga, ar transmite un avertisment altor state UE mai mici.
Mai sunt doar patru luni pentru ca UE să ajungă la un acord cu Polonia și Ungaria pentru fondurile de redresare. De fapt, dacă nu se ajunge la o înțelegere până în octombrie, probabilitatea unui acord este foarte mică. În acest caz, Polonia și Ungaria vor riposta prin toate mijloacele de care dispun. Varșovia avertizează că își va regândi fundamental relația cu UE. Ar fi dureros ca UE să fie implicată în asemenea certuri interne în toiul celei mai grave crize geopolitice din ultimele decenii.
Rămâne de văzut dacă se va ajunge la un acord pentru fondurile de redresare. Este sigur însă că între UE și țările Europei Centrale sunt mari falii ideologice, iar acestea nu vor fi acoperite în curând”.
Nu pot intelege de ce SPD-partidul social democrat german nu a facut coalitie cu CDU, ca inainte. Coalitia cu verzii inseamna sinucidere politica iar cine voteaza cu astia are cred eu mari probleme cu gindelul. Verzii, oriunde sunt ei, sunt la mina lui Soros. Iar Merkel a facut mai mute greseli politice, dar doua greseli sunt enorme si pot fi fatale tarii. prima in 2015 cind a permis intrarea a milioane de migranti economici iar a doua cind a tras sforile in UE ca sa fie numita pupila sa Ursula, cea care a facut apararea tarii vraiste, cind a fost ministra…