Forumul Judecătorilor: Recomandările MCV, „ignorate flagrant”

Forumul judecătorilor condamnă numirile procurorilor șefi la conducerea DIICOT și PG, în ciuda avizului negativ al CSM, subliniind că rolul Consiliului nu este doar unul „decorativ, formal”, susținerile ministrului Cătălin Predoiu ignorând „flagrant” cele mai recente recomandări MCV.

„Președintele, Guvernul și Parlamentul României încalcă fără explicație recomandările tuturor entităților internaționale relevante, necesar a fi îndeplinite pentru funcționarea minimală a statului de drept în România. (…) Pe de o parte, declarațiile și intențiile Ministrului Justiției, dezvăluite cu ocazia audierilor în comisiile parlamentare reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în vederea învestirii noului Guvern, de a temporiza orice modificări aduse ”legilor justiției”, sub paravanul unei iminente campanii electorale, sunt inacceptabile și dovedesc că la nivelul Guvernului, ca, de altfel, și al Parlamentului, nu există nicio intenție reală de a pune în aplicare recomandările tuturor entităților internaționale relevante (Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeană) care arată, în esență, că în România statul de drept funcționează sub parametrii minimi acceptați într-o democrație consolidată”, confom unui comunicat de presă transmis vineri de Forumul Judecătorilor.

De altfel, magistrații arată că, referindu-se la „prevederi din legile justiției care prezintă caracter de urgență” în vederea modificării, „ministrul demis și nou desemnat a arătat nonșalant” că „CSM nu a semnalat Ministerului Justiției, dar există o preocupare pentru modificarea unor prevederi din legile justiției care prezintă caracter de urgență pentru eliminarea unor blocaje. Nu cunosc la această oră care sunt aceste prevederi, însă rămân deschis pentru consultări”.

„Aceste afirmații caracterizează pe deplin lipsa oricărei voințe politice de a realiza reformele absolut necesare pentru funcționarea sistemului judiciar, în acord cu standardele europene. În schimb, asistăm aproape zilnic la atacuri publice virulente la adresa magistraților români, stigmatizându-i pentru veniturile lor sau transformându-i în subiect de dezbateri pentru electoratul mai puțin informat, iar demersurile ministerului justiției sunt lipsite de orice fel de efecte juridice, având însă potențial de imagine electorală sau chiar de afectare a independenței sistemului judiciar (a se vedea celebrul ”Memorandum” vizând SIIJ, urmat de propunerea proiectului pentru desființarea SIIJ, simultan cu instituirea unor așa-zise garanții pentru împiedicarea abuzurilor împotriva magistraților, considerate de toți observatorii independenți drept superimunități acordate unei categorii profesionale)”, subliniază sursa menționatp anterior.

În plus, susținerile Ministrului Justiției în sensul că avizele negative emise de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor în poziții de top management ar constitui „o tendință de arogare de facto a unei prerogative care ține de plin drept de Ministerul Justiției, respectiv prerogativa propunerii pentru funcția în cauză” dovedesc o „ignorare flagrantă” a recomandărilor din ultimele rapoarte MCV, care în mod expres au subliniat că ponderea CSM – Secția pentru procurori în procedura de numire a procurorilor de rang înalt (iar nu a executivului) trebuie să fie una determinantă, „rolul Secției pentru procurori neputând fi unul decorativ, pur formal”.

„Pe de altă parte, inactivității Guvernului în domeniu i se adaugă aceea a Parlamentului României, care nu a realizat niciun fel de progres în legiferarea necesară pentru desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră garanțiile minime pentru independența justiției, sau reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef, inclusiv abrogarea O.U.G. nr. 77/2018”, conform Forumului Judecătorilor.

Acestei enumerări de autorități constituționale i se alătură și Președintele României, susțin magistrații, care a nesocotit în mod evident rapoartele Comisiei Europene emise în cadrul MCV referitoare la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor de rang înalt, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea de punere în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

„Recomandările și cerințele care figurează în rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928, vizează atingerea obiectivelor de referință. Îndeplinirea acestor obiective de referință reprezintă o obligație de rezultat din partea României, iar rapoartele MCV sunt construite în jurul acestor obiective pe care România trebuie să le atingă, făcând corp comun cu decizia, presupunând obligații și angajamente concrete și precise. Prin urmare, recomandările formulate de Comisie în vederea atingerii obiectivelor de referință, în baza principiului cooperării loiale, prevăzut de art. 4 par.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie luate în considerare de autoritățile române, tocmai în scopul realizării obiectivelor de referință stabilite în Anexa Deciziei 2006/928/CE și abținerii de la orice măsură de natură a le încălca sau a pune în pericol realizarea lor”, adaugă judecătorii din asociația menționată.

În acest context, spun ei, nu poate fi ignorat previzibilul eșec față de îndeplinirea condiționalităților necesare accederii la spațiul Schengen – recunoscut ca spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia se pune accent, în mod esențial, pe capacitatea de control al frontierelor externe – prin acțiuni sau inacțiuni ce anulează eforturile autorităților române de a respecta partenerii europeni, desfășurate constant în ultimii ani. În plus, facem referire la noul regim de condiționalitate pentru acordarea de fonduri europene, ce va fi introdus pentru a corecta deficiențele evidente generalizate în ceea ce privește buna guvernanță a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept, România fiind în pericol să piardă sume imense.

„Toate aceste acțiuni sau inacțiuni ale puterilor executivă și legislativă vor afecta puternic pe toți cetățenii români, răspunderea aparținând exclusiv factorilor politici”, conchide sursa citată.