Fost ministru din Ucraina: Retorica victoriei Kievului este un nonsens

Pierderi uriașe: Rusia plătește un preț tot mai mare pentru război

De luni de zile, Ucraina reușește să impună o așa-numită ”kill zone” în fața armatei Rusiei, de-a lungul liniei frontului de o mie de kilometri. Secretarul general NATO a declarat recent că Rusia pierde 30.000 de militari pe zi (morți și răniți) în Ucraina. Le-a cerut rușilor să nu mai lupte în Ucraina, pentru că vor muri acolo. Dintre pierderile suferite de Rusia, 62% reprezintă morții și 38% sunt răniții, spune președintele Volodimir Zelenski. Sunt procente răsturnate față de restul războaielor moderne. Tot liderul de la Kiev a spus recent că numărul pierderilor umane ruse este de câteva ori mai mare decât în cazul Ucrainei, chiar de 5 ori mai mare.

Războiul dronelor de-a lungul liniei frontului este dominant. Un medic ucrainean citat de The Hill arată că, în ultimele șase luni, nu a mai tratat vreun soldat cu plaga împușcată. Lunetiștii s-au specializat în doborârea dronelor. Se adaugă apoi războiul de drone în profunzimea Rusiei, cu afectarea rafinăriilor, terminalelor și depozitelor de petrol, fapt care a redus drastic exporturile ruse de produse rafinate. În Crimeea, carburanții au fost raționalizați din cauză că legătura terestră cu Rusia este numită acum ”drumul morții”. Este minat prin lansarea de mine din drone și camioanele sunt atacate de drone ucrainene. Nu în ultimul rând, Ucraina a dezvoltat drone cu rază medie de acțiune, la 100-200 de km în spatele liniilor ruse, acolo unde este perturbată grav logistica care susține operațiunile de pe front.

În Europa, optimismul bate realismul

Toate aceste evoluții din Ucraina au dus la apariția informațiilor despre ”punctul de cotitură” al războiului, despre incapacitatea Rusiei de a mai înainta și despre un moment propice pentru negocieri în avantajul Ucrainei.

Un punct de vedere optimist este că presiunea militară și economică asupra Rusiei ar putea determina o atitudine mai flexibilă a lui Putin în negocieri. Un punct de vedere pesimist sugerează că aceiași factori ar putea duce la escaladarea războiului. Negocierile sunt dificile când una dintre părți crede că timpul îi este favorabil. Unii cred că nu e momentul pentru discuții de pace, alții consideră că tocmai costurile mari pentru ambele tabere fac din prezent o oportunitate bună pentru negocieri.

În Europa, optimismul privind victoria Ucrainei este norma. Asta reduce mult dialogul în societate și în politică pe această temă. În acest spațiu informațional monocolor, euforia din presa europeană și a comunicatorilor guvernului ucrainean este redusă de fostul ministru de Externe Dmitro Kuleba (2020-2024). Vorbind la postul de radio NV, Kuleba a descris drept ”nonsens” afirmațiile că Ucraina ar fi schimbat deja în mod fundamental cursul războiului în favoarea sa.

Punct de cotitură în războiul din Ucraina?

”Nu vreau să fiu cel care strică buna dispoziție și le ia oamenilor bucuria, dar în noiembrie vom vorbi din nou despre cum reușim cu toții să trecem iarna”, a spus Kuleba. Făcând aceste declarații, fostul aliat al lui Zelenski a făcut trimitere la situația militară și economică dificilă a țării, precum și la problemele continue din sectorul energetic. Mesajul lui Kuleba: în ciuda unor succese militare pe frontul din Donbas, nu există motive de euforie.

El a criticat ideea că punctele de cotitură istorice pot fi recunoscute exact în momentul în care se produc. ”Nicăieri în istoria omenirii nu au fost observate în timp real punctele de cotitură ale unui război”, a explicat Kuleba. A făcut comparații cu al Doilea Război Mondial. După bătălia de la Stalingrad, nimeni nu a anunțat imediat că rezultatul războiului era deja decis. ”L-a sunat oare Jukov pe Stalin după Stalingrad să-i spună că s-a produs un punct de cotitură? Sau a sunat Manstein la Hitler și i-a spus: «Tovarășe Hitler, îmi cer scuze, dar a avut loc un punct de cotitură, în doi ani Berlinul va cădea»? Asta este o prostie”, a spus el. În evaluarea sa, punctele de cotitură istorice devin clare doar retrospectiv. Prin urmare, afirmațiile cum că ”a fost deja un punct de cotitură” și că Ucraina ar fi întors decisiv cursul războiului sunt premature.

Să rămânem lucizi, Ucraina nu a schimbat total situația pe front

Politicieni occidentali, inclusiv cancelarul Friedrich Merz au vorbit recent despre un posibil punct de cotitură în favoarea Ucrainei. ”Toate afirmațiile potrivit cărora a avut loc un punct de cotitură, că Ucraina a schimbat complet situația și că acum va mărșălui spre Kremlin – toate acestea sunt prostii”, a declarat fostul ministru de Externe ucrainean.

Kuleba spune că înțelege că astfel de narațiuni pot fi utile pentru moralul oamenilor, dar că este important să ”rămânem lucizi” și să evaluăm situația în mod realist. Răspândirea acestor interpretări pe seama așa-numitei ”economii a atenției” moderne. Politicienii, comentatorii și presa caută adesea formulări cât mai puternice și mesaje puternice. În timpul unui război, acest lucru duce la prezentarea prematură a unor evoluții ca puncte de cotitură istorice sau progrese decisive. Declarațiile recente ale fostului ministru pot fi interpretate și ca o critică indirectă la adresa modului de comunicare al actualei conduceri ucrainene.

Lupta pentru un loc la masa celor mari

În cadrul aceleiași emisiuni, Kuleba, acum profesor asociat la Sciences Po, la Paris, explică de ce Vladimir Putin nu va negocia cu Europa încheierea războiului din Ucraina. ”De ce cred că inițiativa europeană de a înlocui Statele Unite este, cum se spune, inutilă? În primul rând, ceea ce avem nu este Uniunea Europeană, ci practic un format de tip «Normandia Plus». Germania, Franța, iar apoi au fost aduși și britanicii. Dar situația s-a schimbat. Sunt acele două țări, Germania și Franța, capabile acum să asigure un consens paneuropean în jurul a ceea ce ar putea teoretic conveni cu Rusia? Mă îndoiesc, cu tot respectul”, a spus Kuleba.

Premieri și președinți ai statelor UE pot avea aceeași culoare politică, însă calculele strategice, determinarea și competențele lor pot fi foarte diferite. Spre exemplu, faptul că președintele polonez Karol Nawrocki a fost revoltat de denumirea unui batalion din Ucraina după o unitate militara a fostei Armate Insurecționale Ucrainene, nazistă și acuzată de crime de război împotriva polonezilor, nu se datorează doar faptului că Nawrocki este un naționalist, un istoric fost director al Institutului Memoriei sau un eurosceptic.

Este pentru că atât președinția, cât și guvernul liberal al Poloniei (Donald Tusk) au observat că țara este îndepărtată de la masa celor mari. Acum, formatul care decide politica față de Ucraina se reduce la Germania, Franța și Marea Britanie. Acuzele la adresa Kievului sunt un semnal că Polonia dorește să i se acorde o greutate strategică în Europa pe măsura investițiilor în apărare și a forței armatei sale actuale.

Franța și Germania, disperate să-și păstreze puterea de decizie pentru toată Europa

Revenind la fostul ministru Kuleba, el arată că are fi reacția Rusiei în cazul unor negocieri mediate de Europa. ”Putin va spune: «Emmanuel, dragul meu, și Friedrich, tocmai mi-ați promis ridicarea sancțiunilor. Dar aceasta este o decizie a Uniunii Europene. Și veți putea garanta că acei baltici sau polonezi nebuni, sau norvegienii și suedezii, vor susține asta?» Nimeni nu poate oferi o astfel de garanție. De aceea nu avem o inițiativă paneuropeană, ci un fel de «Normandia Plus». Ca să pară mai puțin compromisă decât a fost odată, i-au adus și pe britanici. Totul este clar aici. Franța și Germania se luptă disperat să-și păstreze statutul de unice țări europene care decid pentru toată Europa. Toate acestea sunt clare, dar nu există garanții pentru Putin”, a spus fostul ministru de Externe.

În plus, Europa a livrat arme letale Ucrainei din primele luni ale războiului. A încălcat și liniile roșii anunțate de Rusia în ce privește asistența pentru Kiev. Doar trimiterea de militari pe frontul din Ucraina mai desparte UE de deplină cobeligeranță. Este un statut care nu se împacă cu cel de mediator.

Kuleba: Putin disprețuiește UE la fel de mut ca și Ucraina

Kuleba a adăugat că, pentru Putin, Europa este un obiect, nu un actor. ”Îi disprețuiește doar ceva mai puțin decât ne disprețuiește pe noi ucrainenii. Nu negociezi cu cineva pe care nu îl iei în serios… Timp de 20 de ani ai spus că nu sunt nimic, iar acum te așezi cu ei la masa negocierilor? … Întreaga politică a Rusiei este construită pe imaginea a două superputeri, Statele Unite și Rusia, care decid totul. Acesta este complexul de superioritate care îi motivează. Pentru ei, Europa nu este un actor independent în negocieri”, a spus fostul ministru de Externe al Ucrainei.

Condiții de pace respinse de Moscova

Pe 7 iunie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat o întâlnire la Londra cu prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz — în formatul E3–Ucraina. Fără Polonia, fără vreo altă țară UE. Întâlnirea s-a încheiat cu o declarație comună în care sunt stabilite cinci condiții considerate necesare pentru o ”pace justă și durabilă”.

• Încetare imediată și completă a focului
• Linia actuală a frontului ca bază pentru negocieri
• Garanții de securitate pentru Ucraina după armistițiu
• Înghețarea activelor rusești până la despăgubiri
• Protejarea securității europene în orice acord

Reacția Rusiei a fost previzibilă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinuluia declarat că începerea medierii europene prin stabilirea de condiții este ”ilogică”, ”greșită” și ”absolut inacceptabilă”. Țările europene sunt ”departe de a fi pregătite” să fie mediatori.