Fostul regim Orban intră în ”purgatoriul” guvernului Magyar

Pe 22 iunie, prim-ministrul Peter Magyar a anunțat în Parlament un pachet de măsuri denumit ”Operațiunea Purgatoriul”. În paralel, guvernul a publicat amendamentul la Legea Fundamentală prin care ar urma să-l înlăture din funcție pe președintele Tamas Sulyok. Soarta șefilor Curții Supreme și Oficiului Național al Magistraturii va fi lăsată în mâinile judecătorilor, iar la Curtea Constituțională va conta limita de vârstă.

De la ”puciul constituțional” al lui Orban, la ”Purgatoriul” lui Magyar

Înainte de adoptarea actualei Constituții a Ungariei, în 2011, sub guvernarea Viktor Orban, proiectul a fost trimis Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei. La acel moment, Comisia de la Veneţia a arătat că măsurile de limitare a puterilor Curţii Constituţionale echivalează cu o ameninţare la adresa justiţiei constituţionale şi subminează principiul echilibrului puterilor în stat. Și-a exprimat îngrijorarea că guvernul se foloseşte de majoritatea de două treimi de care dispune în parlament pentru a-şi cimenta politicile pentru viitoarele generaţii. Acea constituție a fost dezbătută în Parlament vreme de doar o luna și adoptată fără referendum. Presa europeana vorbea despre un „puci constituțional”.

Va reuși Peter Magyar să acționeze într-un alt mod, după 15 ani? Comisia de la Veneția este din nou sesizată. De data aceasta de președintele Sulyok. A declarat pentru Politico că va lupta pentru a-și păstra funcția. Amendamentul constituțional propus de guvern va face ca Suliok să piardă președinția imediat după intrarea în vigoare. ”Electoratului i-au fost acordate competențe extraordinare pentru a restabili democrația constituțională printr-o majoritate de două treimi în Adunarea Națională și pentru a se asigura că instituțiile constituționale funcționează efectiv”, a spus premierul Magyar. Dar președintele spune că guvernul lui Magyar plănuiește să preia controlul asupra instituțiilor statului, ceea ce i-ar oferi o putere mai mare decât cea a lui Orbán.

Mafia regimului Orban: comisioane ilegale de 30-70%

Magyar le-a spus parlamentarilor că executivul va adopta măsuri economice, politice și juridice de anvergură pentru a elimina corupția din Ungaria, inclusiv prin înființarea unui Oficiu Național pentru Protecția și Recuperarea Activelor.

Guvernul va modifica 47 de legi pentru a crea cadrul juridic necesar funcționării noului Oficiu Național pentru Protecția și Recuperarea Activelor, care va investiga presupusele cazuri de utilizare abuzivă a fondurilor publice din ultimii douăzeci de ani.

Potrivit lui Magyar, corupția i-a costat pe cetățenii Ungariei echivalentul a 8–10% din produsul intern brut în ultimii ani. Magyar a susținut că s-a creat o rețea similară cu cea a mafiei italiene din anii 1990. Această ”rețea” s-a extins prin ”scheme de privatizare, scandaluri legate de comerțul cu petrol, înțelegeri corupte bazate pe comisioane ilegale de 30–70% între Fidesz și fostele partide de stânga, precum și prin rețelele corupte implicate chiar și în administrarea și întreținerea parcurilor publice”. ”Astăzi pornim pe acest drum. Vom învinge Cosa Nostra maghiară, pas cu pas, cărămidă cu cărămidă, infractor cu infractor”, a declarat el.

Președintele primește un ultimatum din partea guvernului Magyar

Peter Magyar a prezentat o imagine sumbră a amplorii corupției descoperite până în prezent. ”Fiecare investigație scoate la iveală noi straturi de abuz. Nu există instituție a statului, sector economic, bun mobil sau imobil, colț de stradă ori acoperiș pe care regimul eșuat al lui Orbán să nu-l fi atins sau jefuit”, a afirmat acesta.

Va fi inițiat un amendament constituțional pentru revocarea din funcție a președintelui Tamás Sulyok. Magyar îl acuză pe Sulyok, unul dintre cei mai puțin populari politicieni ai Ungariei, că a sprijinit menținerea la putere a fostului lider Viktor Orbán. Sulyok a respins acuzațiile, afirmând că nu a urmărit niciun obiectiv politic și că s-a limitat la exercitarea rolului constituțional de echilibru și control instituțional. În cazul în care Sulyok va fi revocat, Parlamentul va alege un nou președinte pentru un mandat de cel mult cinci ani.

Epurare prin pensionare în justiție

În toamnă va începe o revizuire amplă a Constituției, care va include consultări publice. Noua Constituție va fi supusă aprobării prin referendum.

Vor fi adoptate modificări legislative care vor introduce o limită de vârstă de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale, instituție care poate bloca anumite acte normative. Curtea are 15 membri, dintre care patru au împlinit vârsta de 70 de ani, inclusiv actualul președinte, Peter Polt. Curții Constituționale îi vor fi acordate competențe mai extinse, iar restricția de a analiza anumite chestiuni bugetare și fiscale va fi eliminată.

Magyar l-a descris pe Viktor Orbán drept un ”cap mafiot” care l-a numit procuror general pe Péter Polt (2010-2025). Este un procuror care ”și-a construit întreaga carieră nu pe combaterea criminalității, ci pe obstrucționarea anchetării celor mai grave și fără precedent infracțiuni din istoria Ungariei”. Polt a servit ”atât de bine regimul” încât a ajuns președinte al Curții Constituționale și încă deține această funcție, ”pentru încă câteva săptămâni”.

Cum vrea ”Peterminator” Magyar să reducă influența politică în justiție

Același ”șef mafiot”, a spus Magyar, a instalat un președinte al Curții Supreme care nu a lucrat nici măcar o zi ca judecător, fiind necesare mai multe modificări legislative pentru a putea fi făcută această numire. ”Mafia se asigură întotdeauna că cele mai de încredere sau șantajabile persoane ale sale ocupă pozițiile cheie”.

Se modifică și regulile de alegere a președintelui Curții Supreme. Până acum, era ales de Parlament, la propunerea șefului statului. Conform amendamentului, judecătorii ar putea să propună din rândul lor președinții Curții Supreme și Oficiului Național al Magistraturii, iar Parlamentul ar urma să aleagă un nou conducător dintre cei mai votați trei candidați. ”În acest fel, autoadministrarea sistemului judiciar poate fi cu adevărat realizată, iar la conducere nu vor mai fi numiți oameni de partid”, a spus Magyar.

Potrivit modificărilor ce vor fi aduse Oficiul Național al Magistraturii  va putea să inițieze în orice moment demiterea judecătorilor de la Curtea Supremă. Decizia finală va fi luată cu votul a două treimi din deputați.

Maxim trei mandate de deputat – ”pentru a nu trata țara ca proprietate personală”

Reformele vor permite ca două treimi dintre judecătorii din Ungaria (circa 2.700) să poată iniția procedura de revocare a președintelui Curții Supreme sau a șefului Oficiului Național al Magistraturii, cu condiția aprobării ulterioare de către două treimi dintre parlamentari.

Magyar a propus ca mandatele de deputat sa fie limitate la 12 ani. ”12 ani este suficient pentru implementarea programului, pentru a-ți dovedi competența și a lăsa o moștenire politică. Puterea este împrumutată de la poporul maghiar. Cei care uită asta tratează țara ca proprietate personală și pe oamenii ei ca pe niște supuși”, a spus Magyar.

Oamenii lui Orban omiși până acum de ”Purgatoriu”

Pentru moment, guvernul Magyra se concentrează pe îndepărtarea președintelui țării. Sulyok a primit un ultimatum pentru a demisiona. La expirarea acestuia, s-a adresat Curții Constituționale, instanță pe care a condus-o el însuși. Disputa și polarizarea sunt atât de puternice, încât șapte dintre cei 15 judecători constituționali s-au recuzat și ședința ce ar fi trebuit sa aibă loc pe 22 iunie nu s-a mai ținut.

Întrebarea este însă ce se va întâmpla cu ceilalți numiți politic, cărora anterior prim-ministrul le-a cerut să demisioneze. În campanie și după victoria din 12 aprilie, el a promis demiterea mai multor demnitari pe care îi considera ”marionete Fidesz”: președintele Curții Supreme, șeful Oficiului Judiciar Național, șeful Curții de Conturi, președintele Oficiului Concurenței și cel al autorității media. Le-a dat termen până la sfârșitul lunii mai să demisioneze, altfel majoritatea parlamentară Tisza îi va revoca. Cea mai importantă țintă este acum președintele Tamás Sulyok, a cărui înlăturare ar urma să fie realizată prin amendament constituțional.

Premierul Peter Magyar a declarat că nici constituția de tranziție de după căderea regimului comunist și nici cea adoptata în 2011 sub conducerea lui Viktor Orban nu au fost constituții ale întregii comunități naționale”.

Nimic despre familia tradițională, imigrație, ONG-uri

Premierul Magyar nu a sugerat în discursul său că ar urma sa fie modificat Articolul D al legii fundamentale din 2011, care a stârnit o polemică în Slovacia (dar și în România) la vremea respectivă. Articolul D arată că ”există o singură națiune maghiară”, iar ”Ungaria este responsabilă pentru soarta cetățenilor maghiari care trăiesc în afara frontierelor”, cărora trebuie să le faciliteze ”stabilirea formelor de autonomie comunitare și prosperitatea cestora pe teritoriile natale” și trebuie să ”promoveze cooperarea între ei și Ungaria”. Iar preambulului Constituției din 2011 arăta că Ungaria se angajează să promoveze și să protejeze ”toate lucrurile naturale și create de om în Bazinul Carpatic”.

Premierul Peter Magyar nu a lăsat să se înțeleagă nici că vor fi modificate toate amendamentele aduse de guvernul Orban constituției din 2011 care nu au legătură cu organizarea sistemului de justiție (guvernul Orban a pensionat forțat magistrați prin reducerea vârstei de pensionare; a extins controlul politic; a restrâns rolului Curții Constituționale). Magyar nu a pomenit despre reforma sistemului electoral, prin care Orban accelerat acordarea cetățeniei pentru etnicii maghiari din tarile vecine și a extins apoi dreptul de vot într-un sistem hibrid. Nu a vorbit nici despre definiția constituționala a familiei tradiționale, nici despre regulile anti-imigrație sau întărirea suveranității naționale. Nici despre reglementările stricte pentru ONG-urile finanțate din străinătate. Sau despre extinderea posibilității guvernului de a declara stare de urgență (urmare a pandemiei covid-19).