Francois Hollande, o vizită de stat ”neobișnuită” în SUA

Presedintele Frantei se afla in prima vizita de stat in SUA efectuata un lider de la Elysee in ultimii aproape 20 de ani. Este un eveniment care creeaza multe asteptari, insa cum starea economiei franceze este tot mai precara, iar Holalnde este cel mai nepopular presedinte din ultimele decenii, analistii de peste ocean se indoiesc ca Parisul va gasi vointa politica de a urma linia prieteniei afisate de Obama si omologul sau francez.

De altfel, mai puritana presa americana acorda atentie mai degraba vietii sentimentale zbuciumate a lui Hollande decat mizelor politice si economice ale vizitei sale in SUA, pe care o considera una ”neobisnuită”.

Airbus-ul presedintelui Frantei a aterizat, luni, la baza aeriana Andrews, Maryland, in apropiere de Washington, acolo unde Francois Hollande a fost asteptat pe pista de covorul rosu si adjunctul sefului de protocol al Casei Albe. Intalnirea cu Barack Obama a avut loc in salonul oficial al aeroportului, dupa intonarera imnurilor.

Apoi Hollande a schimbat avionul si s-a urcat la bordul Air Force One pentru o scurta vizita la Monticello, Virginia, la resedinta lui Thomas Jefferson (1743-1826), al treilea presedinte american, fost reprezentant al Washingtonului la Paris si un francofil renumit.

A urmat apoi sosirea la Casa Alba, de marti seara va avea loc un dineu de stat, doar al cincilea in timpul administratiei Obama. Meniu special, garda militara de onoare, si foarte mult fast, insa si mari batai de cap pentru responsabilii cu protocolul: Francois Hollande este neinsotit in aceasta vizita, dupa despartirea de Valerie Trierweiler, in urma scandalului iscat in presa privind relatia sa amoroasa cu actrita Julie Gayet. Se poate specula ca zonurile privind o relatie intre Barack Obama si Beyonce au fost publicate tocmai pentru a crea senzatia unei apropieri mai mari intre cei doi sefi de stat. Oricum, protocolul de la Casa Alba a trebuit sa distruga peste 300 de invitatii scrise in numele lui Valerie Trierweiler.

Hollande nu este insa singurul presedinte care efectueaza singur o vizita de stat in SUA. Anul trecut, presedintele Chinei, Xi Jinping, i-a pus pe americani intr-o situatie similara.

In ciuda fastului cu care a fost primit Hollande in Statele Unite, presa franceza a observat o diferenta mare fata de vizita facuta de Charles de Gaulle in 1960: el a fosty intampinat direct de presedintele american, generalul Dwight Eisenhower, cel cu care a colaborat pentru pregatirea debarcarii din Normandia, cu 16 ani inainte. Presedintele SUA i-a inmanat omologului francez o imensa cheie aurita, pentru a deschide portile Washintonului…

Chiar daca relatiile bilaterale nu mai sunt la fel de cordiale ca in urma cu jumatate de secol, Franta si Statele Unite au regasit calea cooperarii, dupa impasul major creat de decizia Frantei de a se opune invadarii Irakului, in 2003. Presa de peste ocean observa ca Franta este in acest moment cel mai important aliat european, dupa Marea Britanie, si poate cel mai important daca este sa luam in calcul statura militara a Frantei. Insasi presa germana a catalogat Franta drept singura tara europeana ce are vointa si putinta de a intreprinde campanii militare si de a investi in aparare. Este exact lucrul pe care SUA il cere aliatilor europeni, motiv pentru care Franta apare ca cel mai important partener european al administratiei Obama in materie de securitate.

”Putini si-ar fi imaginat acum zece ani ca tarile noastre vor coopera in atat de multe zone”, au scris cei doi presedinti intr-un editorial publicat de Le Monde si Washington Post. Iar Africa este poate cel mai limpede dovada a acestui parteneriat renascut.

Chiar daca unii analisti interpreteaza interventiile militare franceze in Mali si, de curand, in Republica Centrafricana, ca o modalitate a Parisului de a-si rezolva problemele din fostele colonii bogate in resurse cu sprijin american si din partea UE, Washingtonul nu poate decat sa aprecieze ca lupta cu radicalismul islamic a fost asumata de un alt stat, in timp ce America este inca ”ocupata” cu retragerea din Afganistan si instabilitatea din Irak. Mai mult, Franta a sustinut interventia NATO in Siria si a participat activ la ea, iar apoi a sprijinit linia americana privind o interventie in Siria. In ambele situatii, Germania, spre exemplu, i-a dezamagit pe aliatii americani.

Raman insa multe probleme spinoase pe agenda vizitei de trei zile a lui Hollande in Statele Unite. In primul rand, Franta se confrunta cu stagnarea economiei si cresterea somajului, are nevoie de investitii masive, insa dora 13% dintre investitorii americani au opinii pozitive despre mediul de afaceri din Franta, pus mereu sub o puternica presiune sindicala. Este motivul pentru care multi analisti de peste ocean si dinGermania au salutat noul ”pact de responsabilitate” anuntat de Hollande, in fapt o cotire a regimului socialist catre o politica economica si sociala social-democrata asemanatoare celei de peste Rin.

Urmeaza apoi intersele total divergente dintre Franta si SUA in privinta acordului de liber schim UE-SUA care se negociaza in acest moment. Initiativa, lansata de catre George W. Bush si Angela Merkel nu este deloc pe placul socialistului Hollande, caci ea ameninta sa tranplanteze, treptat, in Europa modelul social si economic american. Pentru moment, Franta insista ca liberul schimb sa nu se aplice in domeniul cultural, pentru a feri Europa de modelul peseudo-cultural hollywoodian. Insa mizele acordului sunt mult mai importante, iar negocierile in spatele usilor inchise nu implica decat marile puteri economice europene, nu si celelalte state UE.

Divergentele ating si relatia dintre Republica Franceza si marile companii americane: Facebook, Twitter si Google au fost obligate ca pe paginile lor din Franta sa publice o nota despre amenzile primite pentru violarea dreptului la intimitate. Mai grav, statul francez cere companii Google, spreexemplu, sa plateasca taxe de 1,3 miliarde de dolari, acuzand ca intreg profitul realizat in Franta este declarat in Irlanda si apoi transferat in paradisuri fiscale. Franta a mai dat in judecata si Amazon, din cauza acelorasi strategii fiscale. Intalnirea lui Hollnde cu liderii marilor companii din Silicon Valley, miercuri, se anunta una dificila.

Se adauga la aceste dispute si competitia acerba dintre companiile de armamnet si farmaceutice din cele doua tari (la care se adauga Germania, Suedia, Elvetia, Rusia) pentru obtinerea de contracte, poate cea mai importanta sursa de venit in aceasta perioada de criza economica. Spre exemplu, Boeing a concurat cu francezii de la Dassault in Brazilia, unde americanii au pierdut un contract urias in Brazilia, dupa ce s-a aflat despre interceptarea presedintei Dilma Roussef. Franta negociaza un contract urias in Arabia Saudita, tara ”abonata” a companiilor americane, dar care are o relatie tot mai rece cu SUA.

Pentru a nu mai adauga si ecourile scandalului interceptarilor NSA, a caror tinta a fost si presedintele Frantei. Acestea ”au deschis o perioada dificila nu numai intre Franta si SUA, dar si intre Europa si SUA”, spunea presedintele Hollande pentru Time.

Astfel, in timp ce Hollande si Obama vor zambi in fata camerelor de luat vederi, consilierii lor vor duce o lupta crancena privind taxele, schimburile comerciale, reglementarea pietei high-tech si interceptarile serviciilor secrete.