Frenezie nejustificată

România a obținut o creștere economică record în Europa, de 5,8% în prima jumătate a anului, situându-se astfel pe primul loc. În aceste condiții, se pune întrebarea de ce acest salt economic nu se observă în buzunarele românilor. Explicația trebuie văzută în indicatorul venitului disponibil, adică ce îi rămâne omului în buzunar, după ce plătește taxele, impozite, creditele etc. Banii încasați în prima parte a anului au sporit cheltuielile și o mare parte din acestea se duc în ratele bancare. De exemplu, veniturile medii totale pe gospodărie au crescut cu 9,5%, iar cheltuielile cu 8,1%.

Pe acest fond, creditul a ajuns la un nivel record, în timp ce economisirea se află în scădere de la începutul anului. Creditul de la bănci acordat populației a ajuns la 116,6 miliarde de lei în iunie, un nou nivel record, după o creștere de 1,1 miliarde față de luna precedentă și de 6,1 miliarde în comparație cu iunie 2016, conform Profit.ro. Creșterea soldului vine exclusiv din creditul pentru locuințe, susținut puternic de programul cu garanții de stat Prima Casă.
Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că românii nu mai fac evaziune și că au început să își plătească ratele la bănci. Acestea au fost motivele invocate care fac ca saltul economic înregistrat de România să nu se reflecte în buzunarele celor mai mulţi cetăţeni. „Lumea se întreabă de ce avem creştere economică, dacă nu se simte în buzunarele oamenilor. Numai economiştii şi numai noi putem să le explicăm că, de la creşterea economică până la buzunarul omului e ceva drum. Indicatorul care trebuie să fie folosit este venitul disponibil. Ce îi rămâne omului în buzunar, nu? După ce îşi plăteşte impozitele. Dacă ne plătim creditele. Dacă scade intermedierea financiară de la 40 la 30% din PIB, vă daţi seama ce reducere a volumului creditelor e în România. Venitul disponibil este mult mai mic“, a declarat Isărescu.

Doar consum

Datele Statisticii arată că în perioada ianuarie-iunie creşterea economică a fost cu aproape 6 procente mai mare faţă de prima parte a lui 2016. Acest salt s-a datorat exclusiv consumului, investițiile, cele care aduc bunăstare, continuând să se afle la un record minim. Practic, creșterea salariilor, cu 19% în sectorul bugetar, și cu aproape 10% în cel privat, i-a încurajat pe români să cumpere mai mult și să se îndatoreze. „Mâncăm, bem, ne reînnoim garderoba, practic, două treimi din această creştere vine din zona consumului. Consumăm mai mult decât producem, ceea ce înseamnă că acest deficit de consum care nu e acoperit din producţia internă se duce în importuri“, susține Iancu Guda, președintele asociației analiștilor financiari-bancari, citat de Pro TV. O mare parte din consum merge către importuri, adică românii transferă creșterea economică în buzunarul altora. Deocamdată însă investiţiile publice au ajuns la un minim istoric de doar 4 miliarde de lei în prima jumătate a anului acesta, faţă de 5 miliarde de lei în aceeaşi perioada din 2016.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, pentru că această creştere nu poate fi luată ca atare, datele nefiind definitive. Plus de asta, susţine Vasilescu, creşterea nu ar avea baze sănătoase. „Cumpărăm, cumpărăm, dar nu am reuşit să consolidăm creşterea economică prin sustenabilitate. Nu avem investiţii (…) PIB-ul din ţară noastră nu este producător de prosperitate“, a explicat Vasilescu la Realitatea TV. La rândul său, economistul Mircea Coşea a spus, la RFI, că, în realitate, o creştere economică bazată în special pe consum este un drum periculos: „Este un semn foarte rău, pentru că, uitându-ne în esenţa acestei creşteri, observăm că nu s-a schimbat nimic din ceea ce era foarte-foarte nesănătos în dezvoltarea României, şi anume un motor de creştere care nu este sustenabil pe termen lung şi care aduce daune mari economiei, şi anume o forţare a consumului peste limita posibilităţilor interne de ofertă“.

Scheleții din dulap

În primele șase luni, când s-a consemnat creșterea de 5,8%, România a raportat un deficit bugetar record. „Când ai creştere economică mai rapidă decât aşteptările, ar trebui să încasezi mai mult, să ai surplus bugetar şi să începi să plăteşti din datoria publică. În 2008, România avea o datorie publică de 13% din PIB. Când economia a intrat în criză, a trebuit să se împrumute de la FMI, pentru că investitorii împrumutau statul cu dobânzi de peste 14% pe termen foarte scurt. Care ar fi acum dobânzile pe care le-ar cere aceştia în condiţiile unei datorii publice de 40% din PIB? Costul dobânzilor bineînţeles că nu este plătit de politicenii iresponsabili, Dragnea şi echipa lui. Nu. Este plătit de noi toţi“, susține analistul Florin Cîțu, senator liberal. În plus, investițiile nete în economie au scăzut cu 3%, iar investiţiile străine directe sunt mai mici cu 15% faţă de anul precedent. „Când România a intrat în criză în 2009, şomajul a crescut imediat, dar numai în sectorul privat, iar numărul firmelor private care au dat faliment a crescut exponenţial. În tot acest timp, companiile de stat acumulau arierate către sectorul privat, 3% din PIB iar companiilor de stat li se iertau datoriile faţă de buget. După ce ai plătit dezmăţul politicilor economice din perioada 2005-2008, nu mai ai resurse pentru a plăti bairamul început de Ponta și continuat de Dragnea“, mai spune Cîțu.
O altă problemă cu care se confruntă economia românească o reprezintă plecarea forței de muncă. Productivitatea bate pasul pe loc, în lipsa investițiilor în tehnologie. „Dar investiţiile scad sau sunt tăiate. Atunci, este nevoie de forţă de muncă, dar aici după ce au plecat 3,5 milioane de români în afară ţării, cu aproximtiv 300 de mii care beneficiază de ajutoare sociale şi alte câteva sute de mii pensionaţi de la stat anticipat şi angajaţi tot la stat pe pensii şi salarii de lux, nu ai cum să produci mai mult. Este doar o problema de timp, câteva trimestre, până te loveşti de zid. Rău“, a mai spus liberarul.

Politicienii puterii jubilează

Politicienii puterii au jubilat însă după anunțul făcut de Statistică, privind creșterea de 5,8% din primul semestru. „Este o creştere economică solidă, care provine din mărirea puternică a producţiei industriale cu 8% şi din servicii. O contribuţie însemnată vine şi din sectoarele cu valoare adăugată medie şi mare, precum high tech“, a transmis Mihai Tudose. Sorin Grindeanu, cel care a fost premier în perioada vizată de Statistică, a găsit un prilej de a-l ataca din nou pe Liviu Dragnea, cel care i-a retras sprijinul. „Cifrele publicate INS sunt cea mai bună dovadă că evaluarea care a dus la căderea guvernului Grindeanu nu a avut nicio legătură cu realitatea. Dar cine să se încurce cu adevărul?“, a scris Grindeanu, pe Facebook.

Recomanda
Cosmin Pam Matei 1098 Articole
Author