STUDIU Aproape 5.000 de decese din România au fost asociate căldurii în vara lui 2024

Aproape 5.000 de decese cauzate de caniculă au fost înregistrate în România, în vara anului 2024, arată estimări bazate pe date de temperatură și mortalitate. Bilanțul este în creștere față de anii anteriori și vine în contextul în care România a intrat, la începutul acestei săptămâni, sub avertizări de căldură extremă, cu temperaturi care pot ajunge până la 41 de grade.

Căldura nu apare, de obicei, ca motiv direct pe certi ficatele de deces. În acte sunt trecute cauze precum infarctul, accidentul vascular cerebral sau insuficiența respiratorie.

Din acest motiv, cercetătorii folosesc o metodă statistică. Ei compară numărul de persoane care mor în zilele foarte calde cu numărul de decese care ar fi fost așteptat la temperaturi normale, arată un studiu. Diferența este considerată mortalitate în exces asociată căldurii.

Pentru aceste estimări sunt analizate date zilnice despre temperatură și mortalitate. Cercetătorii urmăresc cum se schimbă numărul de decese atunci când temperaturile cresc, apoi aplică modelul unei perioade anume, cum a fost vara anului 2024.

Datele arată că valurile de căldură pot ucide fără să provoace mereu evenimente vizibile sau intervenții de urgență. Cele mai expuse sunt persoanele în vârstă, bolnavii cronici și oamenii care trăiesc singuri.

România, pe locul cinci în Europa după numărul de decese

În România, numărul deceselor asociate căldurii a crescut de la o vară la alta. În 2022, au fost estimate aproape 2.900 de decese. În 2023, bilanțul a urcat la aproximativ 3.150. În vara anului 2024, estimarea a ajuns la aproape 4.950 de decese. Asta înseamnă o creștere de aproximativ două treimi în doar doi ani. Cele mai afectate zone sunt, în general, județele din sudul țării.

În 2024, România a fost a cincea țară din Europa după numărul total de decese asociate căldurii. Înaintea ei s-au aflat Italia, Spania, Germania și Grecia.

Raportat la populație, România a fost pe locul șapte, după Grecia, Bulgaria, Serbia, Croația, Italia și Bosnia și Herțegovina.

La nivel european, bilanțul rămâne ridicat în fiecare vară. În 2022, au fost estimate aproape 68.000 de decese asociate căldurii. În 2023, au fost aproximativ 51.000, iar în 2024 aproape 63.000. Chiar și o vară considerată obișnuită, raportat la ultimele decenii, poate însemna în jur de 44.000 de decese pe an în Europa.

Căldura nu afectează toate categoriile de populație la fel. În Europa, în 2023, numărul deceselor a fost mai mare în rândul femeilor decât al bărbaților. Rata a fost cu aproximativ 55% mai ridicată în cazul femeilor.

Vârsta rămâne însă cel mai clar factor de risc. La persoanele de peste 80 de ani, rata mortalității a fost de aproape 85 de ori mai mare decât la cei sub 65 de ani.

În România, situația diferă ușor de media europeană. În 2023, mortalitatea asociată căldurii a fost mai mare în rândul bărbaților decât al femeilor: 141 de decese la un milion de locuitori, față de 116 la un milion.

Aproximativ 80% dintre decesele asociate căldurii din România au fost înregistrate la persoane de peste 65 de ani. Aproape jumătate au fost la oameni trecuți de 80 de ani.

Avertismentele vin în plin val de căldură

Datele studiilor sunt cu atât mai importante cu cât România trece printr-un nou episod de temperaturi extreme. La începutul acestei săptămâni, aproape toată țara a intrat sub cod roșu de căldură. Potrivit ANM, temperaturile maxime pot ajunge între 35 și 41 de grade în zonele aflate sub avertizare roșie.

Cele mai ridicate valori sunt așteptate în Banat și Crișana. Disconfortul termic este foarte ridicat, iar indicele temperatură-umezeală depășește pragul critic de 80 de unități.

Nopțile sunt, la rândul lor, foarte calde. Minimele pot fi între 17 și 25 de grade în zonele aflate sub cod roșu.

Valul de căldură afectează și alte state europene. Potrivit șefului Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, peste 1.300 de decese în exces au fost înregistrate în Europa din 21 iunie, fiind legate de temperaturile ridicate.

Germania a raportat 41,7 grade, cea mai ridicată temperatură din istoria măsurătorilor sale. Polonia a înregistrat 40,5 grade, iar Cehia a raportat 41,1 grade.

În Franța, autoritățile au anunțat aproximativ 1.000 de decese în plus față de nivelul așteptat. Cele mai multe au fost în rândul persoanelor de peste 65 de ani.

Specialiștii avertizează că impactul va crește dacă temperaturile continuă să urce, iar populația îmbătrânește. Într-un scenariu de încălzire cu 3 grade Celsius și fără măsuri de adaptare, decesele anuale asociate valurilor de căldură aproape s-ar tripla în Europa până la finalul secolului.

Pentru orașele din România, modelele arată o creștere puternică a mortalității asociate temperaturilor ridicate. În București, aceasta ar putea ajunge la aproximativ 130 de decese la 100.000 de locuitori pe an, într-un scenariu cu emisii ridicate și fără măsuri de adaptare.

O parte dintre aceste decese poate fi prevenită prin planuri pentru perioadele de caniculă, acces la spații răcoroase, mai multă umbră în orașe și verificarea persoanelor vulnerabile. În timpul unui val de căldură, un telefon sau o vizită la o rudă în vârstă poate face diferența.

CITEȘTE ȘI

De ce gândim mai greu pe caniculă. Cum afectează temperaturile ridicate funcționarea creierului