Ar fi o eroare gravisimă să se inverseze măsurile care au fost luate, precum o reducere a TVA – Daniel Dăianu INTERVIU

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că blocajul politic riscă să împingă România într-o perioadă fără precedent după 1989. Acesta vorbește, într-un interviu pentru Cotidianul, despre costurile economice și psihologice ale crizei politice generate de căderea Guvernului Bolojan, care, în opinia sa, n-ar fi trebuit să se întâmple.

Cotidianul: Domnule Dăianu, cât de tare afectează această criză politică economia reală Și cât de urgent avem nevoie ca partidele să se pună de acord și de a investi un guvern cu puteri de pline?

Daniel Dăianu: În primul rând, trebuie să exprim o opinie pe care, de fapt, o repet: n-ar fi trebuit să cadă Guvernul. Dar aceasta este situația. Am văzut că și președintele Nicușor Dan a spus că n-ar fi trebuit să cadă Guvernul Bolojan.

Revenind la întrebare, sunt mai multe direcții din care putem analiza impactul acestei situații. În primul rând, aș spune că s-a rupt ceva în mersul politicii românești, cel puțin în ultimele două decenii. Chiar aș putea extinde perioada. Intrăm într-un teritoriu al unei instabilități endemice, al unor guverne fragile.

România nu s-a mai confruntat cu spectrul unor guverne fragile, care pot să cadă unul după altul, în funcție de dinamica preferințelor manifestate în Parlament.

Daniel Dăianu: România manifestă sindromul deficitelor gemene

Daniel Dăianu spune că existența unor guverne minoritare nu este, în sine, o noutate în Europa. Particularitatea României este însă că această instabilitate apare într-un moment în care economia se confruntă cu dezechilibre majore, în special cu deficite gemene excesive.

Daniel Dăianu: Ați spune că n-ar fi ceva inedit în peisajul european. Instabilitate există în numeroase țări din Uniunea Europeană. Sunt state unde guvernele s-au succedat foarte des. Și în Bulgaria, de pildă, am avut asemenea situații.

Situația României este însă particulară din cauza deficitelor foarte mari. Nu numai deficitul bugetar. România manifestă sindromul deficitelor gemene. Ai un deficit bugetar mare și ai un deficit de cont curent. Ai un deficit extern văzut prin prisma relației dintre intrările și ieșirile de bani.

Spre deosebire de Ungaria, Polonia sau Cehia, care au balanțe externe mult mai echilibrate, noi aterizăm acum într-un teritoriu necunoscut pentru politica românească. Și de aici rezultă multe incertitudini.

Raport BNR, riscuri majore. Deficitele gemene și declinul industriei europene, cele mai mari amenințări pentru România

Economia pare să reziste, dar întrebarea este până când

Șeful Consiliului Fiscal adaugă că, în mod surprinzător, piețele financiare nu au reacționat violent la căderea Guvernului. Acest lucru nu înseamnă însă că efectele politice nu vor apărea mai târziu.

Daniel Dăianu: Interesant este că economia pare să fie decuplată de aceste meandre ale politicului și de acest blocaj politic. Dacă ne uităm la cum a evoluat Bursa sau chiar la costul obligațiunilor românești, la randamentele acestora, n-ai zice că impactul este sever.

Și de aici poți trage o concluzie: există o anumită decuplare, care nu este nefirescă. Într-o economie de piață cu un anumit grad de maturitate, firmele își continuă operațiunile și pot amortiza un asemenea șoc.

Întrebarea este până când însă. Pentru că ai nevoie de politici publice ce pot fi practicate cel mai bine de guverne cu puteri depline.

Costul psihologic al crizei politice

Dincolo de cifrele economice, Daniel Dăianu vorbește despre deteriorarea încrederii cetățenilor în clasa politică.

Daniel Dăianu: Un alt cost al acestei incertitudini este unul psihologic. Dincolo de ceea ce văd, este o imagine dezolantă a ceea ce se întâmplă: blocaj politic, lipsă de dialog, incapacitatea de a ajunge la compromisurile necesare. Fiecare stă în tranșee, ceea ce este foarte rău.

Există un cost psihologic deoarece populația oricum nu avea o impresie bună despre clasa politică.

Acest blocaj și incapacitatea de a ajunge la o formulă de guvernare – chiar dacă este vorba despre un guvern minoritar susținut printr-o convenție parlamentară clară – nu au cum să nu se reflecte în modul în care cetățenii percep procesul politic din România, ceea ce nu este bine.

Clasa politică este contestată peste tot, dar România are o problemă în plus

Potrivit lui Daniel Dăianu, neîncrederea în politicieni este un fenomen european, însă în România ea se suprapune peste vulnerabilitățile economice.

Daniel Dăianu: Am putea spune că nu este ceva special doar pentru România. Clasa politică suferă cam peste tot în Europa. Politicienii suferă și peste Ocean.

Există un anumit divorț între cetățeni și clasa politică. Dar dacă raportăm această fractură la problematica economică a României, avem motive serioase de îngrijorare.

Există un cost legat de modul în care România este percepută de piețe.

La ce se uită agențiile de rating și cum privesc situația politică din România?

Daniel Dăianu: Agențiile de rating, nu peste mult timp, vor face o nouă evaluare a situației din România. Noi, la Consiliul Fiscal, ne vom întâlni cu două dintre principalele agenții de rating pe la jumătatea lunii iulie.

Ce lucrează în beneficiul României este faptul că execuția bugetară pe primele cinci luni este bună, cu un deficit aproape înjumătățit față de ceea ce era consemnat la finele lunii mai 2025.

Este adevărat că programul de corecție fiscal-bugetară a început abia în a doua parte a anului 2025, astfel că situațiile nu sunt perfect comparabile. Dar este o notă bună pentru România și poate liniști intr-o oarecare masura pe cei care doresc să facă plasamente și să cumpere obligațiuni suverane ale statului român.

Agenția Moody’s: Blocajul politic pune în pericol ratingul României. Ministrul Nazare: Riscăm retrogradarea

Instabilitatea politică nu ajută România

Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, evoluția pozitivă a execuției bugetare este umbrită de lipsa unei perspective politice stabile.

Daniel Dăianu: Nu ne favorizează însă această situație politică. Dacă s-ar rezolva în următoarele săptămâni și nu ne-ar prinde toamna în această stare, ar fi bine.

O notă bună este că avem o execuție bugetară favorabilă, care se datorează în principal controlului cheltuielilor bugetare. O notă rea este nu numai faptul că avem acum un guvern interimar, ci și perspectiva de a avea o instabilitate politică persistentă.

Chiar dacă guvernele vor avea susținere parlamentară, dacă sunt fragile se ridică semne de întrebare privind continuitatea politicilor publice.

Daniel Dăianu: „Ar fi o nebunie, o iresponsabilitate”

Dăianu avertizează că orice schimbare de direcție în politica fiscală ar transmite un semnal extrem de negativ investitorilor și partenerilor externi.

Daniel Dăianu: Cel mai rău ar fi ca un guvern să procedeze la inversarea măsurilor adoptate până acum. Adică să stopeze procesul de consolidare fiscal-bugetară sau chiar să dea înapoi.

După mine, ar fi o nebunie. O iresponsabilitate este puțin spus. Nu ar trebui să se întâmple.

Cred că aici trebuie să existe rațiune. Un guvern minoritar are nevoie de un acord politic. Atunci când se formează un nou guvern, care are nevoie de susținere parlamentară, trebuie să existe o înțelegere între guvern, cei care îl formează și cei care îl susțin, pe temele principale.

Nu este o idee nouă. I se spune acord, înțelegere sau convenție. Așa este firesc. Și cei care se află la guvernare au interesul să se bucure de sprijin, nu să navigheze pe ape învolburate și să fie permanent la cheremul unor majorități schimbătoare din Parlament.

Este o chestiune de bun-simț și ar fi o dovadă de înțelepciune politică. Cred că partidele nu trebuie să se gândească doar la propria bază electorală. În condițiile actuale trebuie să se gândească și la faptul că România trebuie guvernată.

Chiar dacă Executivul nu are o majoritate formată din partidele care îl compun, el are nevoie de susținere parlamentară.

Prioritățile viitorului guvern

Întrebat care ar trebui să fie prioritățile unui viitor Executiv, indiferent de culoarea politică, Daniel Dăianu spune că principalele direcții sunt continuarea corecției fiscal-bugetare, banii din PNRR, continuarea reformelor, fondurile structurale și de coeziune, și programul SAFE.

Daniel Dăianu: Temele importante sunt clare. Trebuie să continuăm corecția fiscal-bugetară. Trebuie să absorbim cât mai mulți bani din PNRR. Avem și fondurile structurale și de coeziune.

Trebuie să continuăm reformele și să fructificăm cât mai inteligent programul SAFE. Polonezii oferă un exemplu foarte bun din acest punct de vedere.

Cu cât criza politică durează mai mult, cu atât crește probabilitatea unei recesiuni

Daniel Dăianu: Cu cât această criză politică se prelungește mai mult, cu atât crește probabilitatea să avem o recesiune, ce se simte deja. Totuși, cred că va fi o recesiune superficială, nu una adâncă.

Criza aceasta politică deschide ușa către ceea ce poate genera costuri în viitor: guverne slabe.

Un guvern poate fi slab pentru că are nevoie de susținere parlamentară, dar poate fi și un guvern puternic dacă această susținere are la bază un acord solid privind direcția de urmat.

Este adevărat că apare și întrebarea legitimă: dacă există o asemenea susținere solidă, de ce acele partide nu intră direct la guvernare? Dar așa stau lucrurile în acest moment.

Este o lume nouă pentru viața politică din România. Poate că atunci când spun „instabilitate endemică” folosesc o formulare prea puternică, dar este o situație pe care România nu a mai cunoscut-o din ce imi amintesc.

Ținta de deficit este realizabilă și nu sunt necesare noi taxe și impozite

Daniel Dăianu: Pentru acest an, ținta de deficit în jur de 6% din PIB, de fapt ținta este de 6,2%. Este realizabilă și nu sunt necesare taxe și impozite noi.

Ar fi o eroare gravisimă ca să se derapeze de la acest proces de consolidare prin măsuri care se inversează cu cele care au fost luate. Că am văzut, s-a vehiculat, iar să reducem TVA, etc… Nu poți să faci așa ceva in afara de cazul in care am avea o crestere extraordinara a veniturilor fiscale. Dara asa ceva este o fantezie.

Pentru a proteja cetățenii mai vulnerabili, o continuare a limitării adaosurilor la produsele de bază are sens, așa cum a spus ministrul Tánczos Barna.

Sunt de acord, de pildă, că pentru 2027, pentru că doi ani de zile au fost înghețate pensiile, să se procedeze la o indexare chibzuită a pensiilor. 

În 2026 n-avem nevoie de alte măsuri fiscale. În 2027 cred că vom avea o reluare a creșterii economice, dar nu spectaculoasă. Dupa 2026, o colectare mult mai buna a veniturilor fiscale poate ajuta reducerea in continuare a deficitului bugetar, stabilizarea datoriei publice.

Dăianu: Investițiile vor rămâne la un nivel considerabil

Daniel Dăianu: Investițiile vor rămâne la un nivel considerabil, chiar dacă se termină PNRR-ul. Există fonduri structurale și de coeziune. Va începe și programul SAFE. Investitii publice masive sunt mijlocul de a atenua impactul consolidarii fiscal-bugetare.

Trebuie să capitalizăm programul SAFE, să fructificăm acești bani prin utilizarea lor cât mai mult în România, și nu să achiziționăm numai echipamente din străinătate…

Adică ar trebui să punem la lucru și industria autohtonă. Este esențial să facem așa ceva.

„Pierdem un PNRR pe an”. De ce e atât de rău deficitul – INTERVIU

„Contextul internațional rămâne tare păcătos”

Daniel Dăianu: Contextul internațional rămâne tare păcătos. Aceasta este realitatea. Dacă devine și mai rău pentru economia germană și economia franceză, o să fie și mai greu pentru noi. Acesta este un șoc extern la care nu putem să răspundem cum am dori. Pentru că noi nu avem o economie cu greutate și nici nu avem o diversificare a schimburilor economice internaționale. Dependența noastră este masivă de Germania și Franța, de costul la energie în Europa.

Daniel Dăianu: Cel mai bine ar fi să se refacă coaliția

Daniel Dăianu: În opinia mea, cel mai bine ar fi să se refacă, dacă se poate, coaliția. Am văzut care sunt liniile roșii. Eu înțeleg de ce există această reticență foarte mare. Fără să fac un comentariu amplu, dacă spun că nu trebuia să cadă acest guvern, e de la sine înțeles.

Există un păcat la origine, însă România are nevoie de flexibilitate și dintr-o parte și din alta și de o înțelegere a situației. Dincolo de partide, există interesul României de a fi guvernată. Și interesul funciar de a merge în direcția bună și de a nu fi periclitată democrația.