Pieton sau automobilist, orice bucureștean a riscat să se accidenteze din cauza capacelor de canal care adesea lipsesc de pe străzi. Un pericol iminent sunt canalele descoperite de pe trotuare unde copiii mici, în special, pot să cadă. Această situație este generată în mare măsură de furturi și mai puțin din cauza deteriorării capacelor.
Apa Nova și Radet sunt cei mai importanți operatori de utilități care dețin în administrare guri de scurgere, canale și cămine care sunt acoperite cu capace. Costurile anuale pentru înlocuirea acestora sunt de circa 1,7 milioane de lei pe an, în cazul celor doi operatori. Autoritățile cunosc fenomenul, clanul care s-a specializat în hoții, dar nu fac nimic. Ciudat este că prețurile de înlocuire a capacelor diferă însă foarte mult de la un operator la altul.
Gestiunea Apa Nova
La solicitarea Cotidianul, Apa Nova, firma care a concesionat serviciul de apă și canal, are în operare 145.305 cămine (capace și puțuri) și 51.778 guri de scurgere. „Apa Nova Bucureşti înlocuieşte aproximativ 1.200 capace/an, din care 30% sunt capace furate. Preţul mediu pentru montarea unui capac este rezultatul sumei dintre preţul montării – 886,5 lei şi preţul armăturii – 456,38 lei. Astfel, fiecare capac montat de Apa Nova București ne costă 1,343 lei fără TVA“, specifică operatorul în răspunsul său. Potrivit informațiilor oferite, capacele din fontă sunt cumpărate de la Saint Gobain, iar cele din compozit de la Fluid Group Hagen. Apogeul furturilor a fost atins în 2013, când au fost înlocuite 3.207 capace.
Patrimoniul RADET
Virgil Untea, director de producție la RADET, ne-a declarat că regia deține circa 4.100 de canale, iar media furturilor anuale este de 200 de capace. Untea ne-a mai spus că sunt mai multe tipuri de capace pe care le licitează RADET: ușoare, grele și de trafic greu. Totalul pierderilor anuale este de 90.000 de lei. „Valoarea unui capac, cu tot cu montaj, pe medie (ușoare, grele, sau pe trafic greu), ar fi cam de 400 de lei plus 50 de lei motajul. Înmulțit cu 200, avem prejudiciul pe an. Noi nu putem să dăm la REMAT capacele pentru că ni se fură“, a afirmat Untea. El susține că pierderile cauzate de furturi s-au rărit în ultimii ani, pentru că sunt mai multe patrule pe străzi. „Acum 10 ani, vreo 500 de capace se furau pe an, dar nu am făcut o statistică“, spune Untea.
Ingineria furtului de capace
„Hoții topesc capacele de fontă în furnalele construite de ei. Pe șoselele pe direcția București-Târgoviște, mai exact în comuna Conțești, se vede în permanență cum se ridică un fum gros. Comuna este locuită numai de romi. Acolo, niciodată Poliția sau Jandarmeria nu au făcut o razie adevărată. Țiganii topesc diverse chestii. Capacele sunt mai întâi sparte cu barosul în mai multe bucăți și apoi topite. Fonta topită se toarnă într-o anumită formă și este apoi vândută“, ne-a declarat Virgil Untea. Nici Poliția nu este străină de hoți. Surse din Poliție spun că există o rețea în București a Clanului Drezaliu, „un țigan care se ocupă de fier vechi și locuiește în Prelungirea Giulești“. Oamenii legii spun că Drezaliu și-a făcut chiar și o topitorie în Jilava. „Unii țigani colectează capacele, le sparg și așa sparte le duc la centrele de colectare. Sunt obligați să le spargă pentru că REMAT nu are voie să le colecteze dacă sunt întregi. De obicei, circulă seara cu mașini de genul dubițelor transporter, a căror dușumea este decupată. Se postează în staționare pe avarie deasupra capacelor, le trag înăuntru prin podeaua decupată și le duc la topitoria lui Drezaliu. Niciodată nu îi prinde nimeni, dar nici nu se vrea. Așa se pot toca bani mulți. Cu cât se distrug mai repede capacele, ele trebuie înlocuite. Este o filieră Primărie – Poliție – Apa Nova. Este o afacere din care mănâncă multe guri“, spune un reprezentat al Poliției, sub protecția anonimatului. Potrivit acestuia, fonta topită este transformată în lingouri și apoi este vândută la diverse oțelării. „Capacele vechi înlocuite de către Apa Nova Bucureşti sunt considerate deşeuri şi se predau firmelor de reciclare, ele nefiind embleme urbane“, precizează operatorul de apă și canal.
Cum sună viitorul
„Legea ne obligă ca de anul viitor să schimbăm capacele din fontă cu capace din materiale compozite, ca să nu se mai fure. O hotărâre a Consiliului General al Municipiului București obligă fiecare operator de utilități să aibă capacele inscripționate. Oricine va ști cui aparține canalul respectiv, iar poliția va ști pe cine să anunțe în cazul deteriorării. Este și o nouă formă de urbanism, până la urmă. Suntem în proces de achiziție a noilor capace, pa care le licităm pe SEAP. Noi anunțăm dimensiunile capacelor, pe diferite tipuri. Noi propunem modelul, dimensiunea literelor, basorelieful etc. Înscrierea la licitație și orice alte nelămuriri se transmit în sistem electronic, iar răspunsurile se dau tot așa“, precizează directorul de producție al RADET. În schimb, Apa Nova susține că nu a solicitat capace inscripționate cu stema orașului.
Stema orașului, pe cale de dispariție
„Capacele inscripționate cu stema municipalității nu au fost niciodată considerate de patrimoniu, a fost doar o chestie estetică. Au doar valoare sentimentală. Unele poartă inscripția producătorului, a turnătoriei șamd.“, susține Untea. Cele două societăți spun că în zona Centrului Istoric al Capitalei sunt montate capacele care mai există cu stema orașului. În urmă cu cinci ani, un mic scandal de presă s-a creat după ce Mitropolia Munteniei și Dobrogei a cerut Primăriei Capitalei înlocuirea capacelor de canal cu stema Bucureștiului. Motivul cererii era prezența „sfintei cruci“, „călcată în picioare“ de oameni. Solicitarea Mitropoliei Munteniei și Doborogei a fost luată în discuție în cadrul Consiliului Științific Consultativ din cadrul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic. Membrii Consiliului au promis că vor cere Direcției Utilități din cadrul Primăriei Capitalei să nu mai permită pe viitor fabricarea unor capace pe care să se regăsească „sfânta cruce“, dar cele deja montate au rămas la locul lor.
Afacerea WC-urilor publice
Infrastructura preluată de Apa Nova după concesionarea serviciilor de apă și canal era mult mai bogată. În vremea mandatului de primar general al lui Traian Băsescu, odată cu apariția toaletelor ecologice, compania a cedat municipalității toate wc-urile publice vechi din Capitală. Ulterior, conducerea Apa Nova a regretat gestul făcut, mai ales că pe terenurile pe care erau amplasate s-au clădit afaceri rentabile. Avocatul Doru Giugula, fost consilier general PSD, a promovat un proiect de hotărâre în acest sens, astfel că circa 20 de wc-uri au fost preluate de Primăria Capitalei. Unele dintre ele au stat mulți ani cu lacătele pe uși, altele au fost deja rase de pe fața pâmâtului și nu mai sunt urme ale vechilor wc-uri publice, cum este cel din parcul Obor. Cele amplasate însă „în zone bune“ au fost transformate în restaurante sau baruri. Este cazul terenurilor din Grădina Icoanei, Arcul de Triumf, Parcul Floreasca sau Herăstrău.
Datele afacerii
Un capac de canal are circa 200 de kg, iar un kg de fontă se vinde pe piața neagră cu circa 1 leu. Datele arată că se fură anual, numai de la RADET și Apa Nova, circa 280.000 de kg de fontă în București, iar în buzunarele hoților intră anual 280.000 de lei din furturi. Înlocuirea canalelor costă însă disproporționat de mult, adică 1,7 milioane de lei, ceea ce înseamnă că bugetele companiilor sunt afectate fără nicio milă de cei care nu vor să dea de urma hoților.
1- comtesti nu e comuna locuita de romi si de romani2.fumul provine de la frunzele puse pe foc lemnul costand 60 milioane vechi3.nu exista prelungirea giulesyi si nici clanul aratat.daca topesti fonta la gaze costul creste la 10kg si tre s-o vanda de 20 ori mai scump.se topeste aluminiu si cupru care se vinde cu 2 milion kilu. toate capacele tre sa aiba balamale si piulite.
in buc.se fura maxim 1000 de capace.ori 15kg.capacul egal 15.ooo kg.egal 15.000 lei.