Garanțiile de securitate NATO, contestate în Congresul SUA

În Congres apar inițiative legislative fără șanse, dar care susțin un principiu pentru care ar vota o bună parte a americanilor

Garanțiile de securitate NATO, contestate în Congresul SUA

În Congres apar inițiative legislative fără șanse, dar care susțin un principiu pentru care ar vota o bună parte a americanilor

Thomas Massie, un congresmen conservator și cu înclinații libertariene deschise, a introdus în Camera Reprezentanților un proiect de lege pentru retragerea oficială a Statelor Unite din NATO. În paralele, senatorul american Mike Lee a introdus un proiect de lege conex în Senat.

Massie: Să nu mai luptăm în NATO pentru țări socialiste

Proiectul de lege susține că armata americană nu poate fi văzută ca jandarmul lumii și că, având în vedere că NATO a fost creat pentru a contracara dispăruta URSS, banii contribuabililor americani ar fi mai bine cheltuiți în altă parte.

„Ar trebui să ne retragem din NATO și să folosim acei bani pentru a ne apăra propria țară, nu țările socialiste… Participarea SUA a costat contribuabilii trilioane de dolari și continuă să prezinte riscul implicării SUA în războaie externe… America nu ar trebui să fie pătura de securitate a lumii – mai ales când țările bogate refuză să plătească pentru propria apărare”, a spus Massie.

Rezoluția retragerii din NATO

  • Proiectul de lege al lui Massie, care consideră că NATO este o relicvă a Războiului Rece, prevede următoarele:
  • Solicită președintelui să notifice oficial NATO cu privire la retragerea SUA în temeiul articolului 13 din Tratatul Atlanticului de Nord.
  • Concluzionează că scopul inițial al NATO din timpul Războiului Rece nu se mai aliniază cu interesele actuale de securitate națională ale SUA.
  • Constată că membrii europeni ai NATO au o capacitate economică și militară adecvată pentru a-și asigura propria apărare.
  • Împiedică utilizarea fondurilor contribuabililor americani pentru bugetele comune ale NATO, inclusiv bugetul civil, bugetul militar și Programul de investiții în securitate.

Legea lui Massie nu va trece; cel mai probabil, nici nu va fi dezbătută. Fiecare legislatură aduce inițiative legislative marginale sau exotice, în general din partea politicienilor libertarieni sau din aripa stângă a Partidului Democrat.

Fronda anti-Trump din mișcarea MAGA

Mai mult, Massie și-ar putea pierde mandatul la alegerile din 2026. A intrat în conflict deschis cu președintele Trump și face parte din tabăra radicala a MAGA, alături de reprezentanta Marjorie Taylor Greene. Cea din urma a anunțat că nu va mai candida și se va retrage din Congres până la alegeri. Pentru fiecare dintre cei doi, Trump susține un alt candidat republican. Massie nu a renunța la lupta și și-a găsit un donator bogat – Jeff Yass, un finanțist evreu, cel mai bogat din Pennsylvania, acționar la ByteDance, compania chineză care deține Tik-Tok.

Rand Paul: Congresul interpretează greșit Tratatul NATO

Senatorul libertarian Rand Paul a prezentat, în 2023, o rezoluție asemănătoare – urmărea să redea Congresului autoritatea de a declara război. Rezoluția a rămas pierdută în arhivele Congresului. Nu a fost discutată și expiră odată cu legislatura, care durează doi ani.

Însă fiecare dintre aceste rezoluții ”excentrice” vin cu un mesaj de avertizare – garanțiile americane de securitate se pot relativiza.

”Vreme de decenii, mulți congresmeni au interpretat greșit Articolul 5 al Tratatului NATO, considerând că este vorba despre o obligație a SUA să ofere sprijin militar aliaților NATO care sunt atacați. Însă Articolul 5 nu spune exact acest lucru. Articolul spune astfel: «un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, convin că, în cazul în care are loc un astfel de atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului de autoapărare individuală sau colectivă recunoscut de articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite, va ajuta partea sau părțile atacate, luând de îndată, individual și de comun acord cu celelalte părți, măsurile pe care le consideră necesare, inclusiv prin utilizarea forței armate, pentru a restabili și menține securitatea în zona Atlanticului de Nord».

Marea decizie strategică să se ia în Congres, nu la NATO

Cu alte cuvinte, aliații NATO se angajează să-și ofere sprijin în cazul unui atac, însă acțiunea militară nu este obligatorie, iar SUA își mențin capacitatea suverană de a decide ce fel de răspuns să ofere”, scria Rand Paul, în 2023.

Inițiativele legislative fără șanse de mai sus susțin un principiu pentru care ar vota însă o bună parte a americanilor. Ar vota pentru ca Congresul să preia controlul asupra unor decizii care i-au fost ”furate” de o birocrație permanentă de la Washington. Ar vota pentru ca marea strategie americană trebuie să fie decisă în America, nu de organizații internaționale.

Fiecare congresmen ar vota în funcție de ce percepe că ar fi interesul național, dar și interesul alegătorilor săi (câți dintre ei sunt est-europeni, spre exemplu) și interesele donatorilor. Fiecare provocare la adresa aliaților SUA în ajutorul cărora America ar trebui să sară ar fi disecată nu de câșiva membri ai unei celule de criza, ci de sute de congresmeni.

Trump nu poate scăpa de „boala” ultimului mandat

În al doilea rând, inițiativa excentrică a retragerii SUA din NATO mai arată că, pe măsură ce se apropie alegerile din 2026, apar tendințe centrifuge în partidul lui Trump. Oricât de activ ar fi, niciciun președinte american nu se poate sustrage de la aceasta evoluție politică în cel de al doilea său mandat. Este ultimul permis de Constituția SUA, motiv pentru care colegii din partid devin potențiali rivali la prezidențialele din 2028. Alegerile de la jumătatea mandatului, în 2026, pot reconfigura Camera si Senatul și sunt un barometru pentru marea bătălie. Barometru au fost și alegerile recente pentru primăria din Miami, câștigate de un democrat, într-un oraș cunoscut de decenii ca bastion republican.

Cauzele aparentului recul republican: imigratia si economia. Americanii nu sunt oripilati de politica dira anti-imigratie a lui Trump; dimpotriva, vor ca ea sa fie si mai eficienta si sa duca la expulzarea mai multor infractori violenti. Inflatia a scazut sub Trump la 3% (insa este sub tinta de 2%), iar PIB-ul american creste. Insa americanii nu simt efectul acestor statistici in buzunarul lor.

 

Distribuie articolul pe:

4 comentarii

  1. cereri ptr suplimentarea taxei nato exagerata a fost teapa ptr fraieri , punem pariu ca articolul 5 nu e valabil ? EUROPA AR TREBUI SA SE INARMEZE SA FIE PREGATITA PENTRU 5 CHINA ,DUPA CARE PUSA TAXA NATO LA 0.1 DIN PIB ! A SE DISOCIA DE MACELARII ASTIA HOTI SI BARBUGII

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.