Gazoducte pe hârtie – cel mai bun joc de strategie al Rusiei

În urmă cu circa jumătate de an, președintele Vladimir Putin a surprins prin reununțarea la gazoductul South Stream, un proiect propus impreună cu italienii de la Eni încă din 2007, ca alternativă la Nabucco, susținut de Comisia Europeană și SUA. Nu trece însă mult timp și Putin revine cu o nouă propunere – gazoductul Turkish Stream, cu o capacitate identică, de 63 de miliarde de metri cubi anual, însă care ocolește statele care au zădărnicit (după presiuni cotrespunzătoare din partea Bruxelles-ului) construcția South Stream – în primul rând Bulgaria. Acum Moscova profită de poziția favorabilă a guvernului Greciei.

Scopul ambelor proiecte este ca gazele rusești să ocolească Ucraina în drumul catre Europa. Dacă la finalul anilor 2000 Moscova era șicanată de politica duplicitară a Kievului și intermediarii ucraineni care căpușau comerțul cu gaze între Rusia și UE, acum Kievul este cu totul în barca Occidentului, iar Rusia a decis ca până în 2019 să oprească total tranzitul prin Ucraina și sa priveze astfel țara de un atu strategic și de venituri importante.

Surpriza a venit la forumul economic internațional de la Sankt Petersburg, din urmă cu o săptămână. Aici, germanii de la E.ON, austriecii de la OMV si anglo-olandezii de la Shell au semnat un memorantum de intenție cu Gazprom pentru a spori capacitatea de import de gaze rusești. Este vorba de extinderea capacității conductei baltice Nord Stream, care ajunge în Germania, de la 55 la 110 miliarde de metri cubi anual.

Memorandumul semnat cu companii din nordul dezvoltat al Europei indică limpede ca Rusia nu dorește sa-și limiteze relația energetica cu UE. Iar proiectul Turkish Stream, care implică state de tranzit balcanice și beneficiari finali din Europa Centrala indică același fapt. Și încă ceva: Rusia doreste sa fie proprietara conductelor catre Europa. Nord Stream, potentialul Turkish Stream si conducta Yamal din Belarus sunt sau vor fi detinute in proportie de peste 50% de Gazprom. Compania rusa a eșuat doar în Ucraina – aici conductele de tranzit au fost și au rămas în patrimoniul statului.

O analiză publicată de think tank-ul Bruegel explică jocul energetic al Rusiei în noul context dat de criza din Ucraina și arată că Gazprom își poate menține nivelul actual al livrărilor de gaz catre Europa fără a se lansa în contrucția unei noi conducte, chiar și dacă renunță la tranzitul prin Ucraina. În 2014 Rusia livra 119 miliarde de metri cubi in Europa, iar pentru a menține acest nivel nu are nevoie decât de o suplimentare de 35 de metri cubi prin conductele existente care ocolesc Ucraina.

Varianta cea mai simplă este de a extinde capacitatea Nord Stream, acum nefolosită la capacitate maximă. Este nevoie însă ca Bruxelles-ul să permita Germaniei sa tranziteze surplusul de gaz printr-o conductă deja existentă (OPAL) către statele Europei Centrale. În acest moment, tranzitul gazelor ruse prin OPAL este supus unei investigații privind nerespectarea legilor europene ale concurentei, prin favorizarea Gazprom.

Desigur, varinata contruirii gazoductului Turkish Stream, ar duce la aceeași menținere a fluxului actual de gaze după ieșirea din ecuație a Ucrainei. Proiectul ar putea fi favorizat de faptul că Rusia a început deja construcția segmentului submarin din Marea Neagră și a transportat deja conducte în portul Varna.

Având însă în vedere că Gazprom și companiile energetice din Europa (OMV, Eni, E.ON, Shell) construiesc gazoducte doar pe hârtie de cel puțin un deceniu, cel mai probabil este că memorandumurile și acordurile care se semnează nu sunt altceva decât politică, nu puțuri, conducte și stații de pompare. Cu un Gazprom ce suferă mult în plan financiar și cu o economie europeana ce pare să nu revină prea curând la o creștere substanțială, Rusia nu urmărește nici construcția Turkish Stream, nici extinderea Nord Stream. Propunerile Moscovei nu ar urmări decat să creeze clivaje între statele UE: între Germania care este favorizată de extinderea Nord Stream si Italia și Grecia care ar fi favorizate de Turkish Stream; între state ca România (care au favorizat constant proiectele fără participare rusă) și state ca Ungaria sau Grecia (care acum privilegiaza relatiile cu Moscova), prin excluderea sau includerea acestor țări pe traseul unui gazoduct imaginar, în funcție de intersele politice ale momentului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.