Prima globalizare a avut drept obiect matematica. Următoarea? Nu, nu a fost cea care a avut în obiectiv ştiinţele moderne, ci comerţul. A fost opera Imperiului Britanic. Care – surpriză! –, începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea, a detronat comerţul Chinei, cel mai consistent până la acel mijloc de secol.
Ce a urmat? O stranie paranteză istorică: au pornit a se globaliza nişte ideologii care, cel puţin propagandistic, au luat locul comerţului.
Acum are loc dizolvarea clivajului ideologic Dreapta-Stânga. Mediul dizolvării lor? Acelaşi vechi comercialism. Aceeaşi veche pragmatică a intereselor materiale. Noutatea? Noul mercantilism nu mai are faţa americană pe care a avut-o după ce Imperiul Britanic a ieşit din istorie, ci, iată, are din nou faţă chinezească.
Mulţi gândesc, în continuare, în paradigmaticul ideologic. China nu mai gândeşte aşa: nu vrea să exporte propriul său model de autoritarism. Globaliştii de la Davos îi ţin partea. Naţionaliştii de pretutindeni se tem că aceste evoluţii se vor despărţi de democraţie şi că va avea loc o fuziune între democraţie şi totalitarism.
Dar nu China actuală încurajează în plan global noul totalitarism, ci câteva rezultate tehnologice ale deja-globalizatei ştiinţe moderne a naturii. Reţelele electronice de socializare dau, azi, comunicării un chip care nu e nici american, nici chinezesc. Unii dintre noi se întreabă dacă mai este un chip uman.
În ce mă priveşte, consider că, pentru un răspuns nerătăcitor, avem nevoie să ne asigurăm că ştim ce este cu adevărat uman în natura umană. Credem a cunoaşte acest ce, dar nu e deloc sigur că acest ce are demnitatea care se trage din domnitatea naturii noastre reale. Nu părem a exista pentru a fi supuşi domniei banilor, nici pentru a deveni sclavii unui tehnologism ce are deja tendinţa de a gândi în locul nostru.
De aici pornesc, azi, criticile aduse actualei forme de globalism. Ele constată o tendinţă nelegitimă de ideologizare totalitară a formelor actuale de globalizare.
Globalizare, da. Globalism, nu. De ce ar trebui ca economicul, comercialul şi financiarul să domine şi în lumea valorilor politico-juridice, şi în lumea valorilor cultural-spirituale? Pentru o bună parte din omenire, da, 3 este 1 şi 1 este 3, dar nu spre a avea o matematică a dominaţiei unei părţi din triunghi asupra celorlalte părţi.
Domnitatea pierdută a demnităţii noastre constă tocmai în faptul că este posibilă şi trebuie să fie predictibilă libertatea în lumea triunghiurilor care suntem: spirit – suflet – trup.
„avem nevoie să ne asigurăm că ştim ce este cu adevărat uman în natura umană”… Raspunsul il gasim in primul capitol al Bibliei:”Şi a zis Dumnezeu: „Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!” Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.”. Iar dupa caderea le-a cerut oamenilor sa fie Sfinti, precum El este Sfant, pentru a fi alaturi de El in Imparatia Cerurilor, unde exista numai Iubire si Pace.
Oamenii se impart in doua mari categorii: fiii lui Dumnezeu si fiii Satanei. Cei care il cauta pe Dumnezeu si aspira la desavarsire sunt fiii Luminii, iar cei care sunt numai trup sunt fiii Intunericlui. Si mai clar: cine ramane fidel Bisericii si Capului sau, Iisus Hristos, va avea parte de Viata vesnica, in vreme ce omul trupesc va cunoaste chinurile nesfarsite ale Iadului.
„De ce ar trebui ca economicul, comercialul şi financiarul să domine şi în lumea valorilor politico-juridice, şi în lumea valorilor cultural-spirituale?” Fals! Cei care domina sunt Lucifer, demonii si slugile lor globaliste, antihristice: „Din nou diavolul L-a dus pe (Iisus Hristos) pe un munte foarte înalt şi I-a arătat toate împărăţiile lumii şi slava lor. Şi I-a zis Lui: Acestea toate Ţi le voi da Ţie, dacă vei cădea înaintea mea şi Te vei închina mie.” (Mat. 4, 8-9)
TOTUL este o lupta intre Lucifer si Sfant Treime pentru sufletul omului.