
Azi începe la Sibiu cea de a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru, care se va desfăşura între 10 şi 19 iunie, festivalul aducând 452 de evenimente în 67 de spaţii de joc, cu 2.850 de artişti provenind din 70 de ţări, care vor mobiliza, după cum declarau organizatorii, o audienţă de peste 65.000 de spectatori pe zi.
Preşedintele Festivalului, Constantin Chiriac, are excepţionale atuuri de manager. Mulţi consideră, nu doar în Sibiu, că fără Constantin Chiriac şi festivalul lui de teatru, i-ar fi fost mai greu, dacă nu imposibil, Sibiului să devină capitală culturală europeană încă din 2007.
Focuri de artificii
El este managerul şi plămăditorul imposibilului pe care reuşeşte să-l transforme în posibil. Lucrează cu viitorul. Câtă vreme ceilalţi se pot bloca până şi în ziua de mâine, el construieşte contraforţi şi pârghii în jurul proiectelor sale culturale şi le integrează în spaţii rezonante, aşa că tot ce întreprinde are ecou şi dezvoltă ecouri, are strălucire şi iminenţa ARTEI.
Ca un Midas, dar nepedepsit de legenda ştiută, el transformă totul în aur. Tot ce face şi alege pentru Festivalul pe care l-a iniţiat este teatru în toate expresiile lui, teatru prezent şi teatru viitor purtător de valoare. Şi asta, pentru că el consideră că “totul e să crezi în ceea ce vrei, să lupţi pentru excelenţă”. Şi el deschide ochii spre toate valorile reale şi pieţele autohtone, europene, mondiale. El ştie să facă din teatru o sărbătoare a clipei, dar şi a eternităţii.
Căsătoria Mariei Braun, montare de Thomas Ostermeier
Şi ediţia din acest an este pentru el o provocare. E o probă de foc prin care demonstrează că Sibiul este egal cu cele mai mari structuri din lume. Sibiul a devenit un loc în care, aşa cum îi place să spună, se fac jocurile culturale ale lumii. Sunt personalităţi de pe tot globul care vin la Sibiu la fiecare ediţie din respect, din credibilitate pentru această structură. Această ediţie va naşte proiecte pentru următorii trei-patru ani. Credinţa lui este că lumea are nevoie de poveste, de speranţă.
”Tema din acest an este Construind încredere, care ilustrează ceea ce Festivalul a făcut în cele 22 de ediţii într-o comunitate în care cultura a reuşit cea mai profundă reformă şi care investeşte şi în calitatea umană. Când vezi sălile pline cu oameni veniţi din proprie iniţiativă să simtă, să asculte, să trăiască arta împreună cu artiştii, capeţi încredere. De fapt, acesta este cel mai important rol al culturii: uneşte oameni, creează punţi, ne învaţă să fim mai toleranţi, să distingem şi să apreciem valorile şi să fim solidari.
Demonul muntelui, spectacol al Yamamoto Noh Theater
Deschidem în acest an Fabrica de Cultură – Centrul Alternativ pentru Cultură, Educaţie şi Cercetare, în care Silviu Purcărete şi Teatrul naţional Radu Stanca vor prezenta spectacole de patrimoniu, Faust, Lulu şi Metamorfoze. Împreună cu British Council, vom dezvolta cel mai amplu Program aniversar Shakespeare, în care vom prezenta marele Proiect BBC, cu integrarea filmelor după piesele sale, un Program complex de Sonete al Teatrului Radu Stanca şi Leeds Beckett University, ce vor fi prezentate la toate conferinţele speciale, spectacole muzicale din biserici şi lăcaşe de cult.
Oraşul va fi cucerit de spectacolele de stradă şi în spaţii istorice în care nume celebre vor aduce miracolul creaţiei în faţa a zeci de mii de spectatori zilnic. Pe străzile pietonale vor fi 110 spectacole de stradă, 44, în Piaţa Mică, 20, în Piaţa Mare, 25 în biseirci şi 24 de spectacole pentru copii. Secţiunea Film, creată pentru marii artişti care ajung în Festival, precum Tim Robbins, Yoshi Oida, Evgeny Mironov, va prezenta o colecţie de 15 pelicule, iar întâlnirea Școlilor şi Academiilor pentru artele spectacolului şi management cultural va aduce 14 universităţi din lume”, se destăinuie Constantin Chiriac.
Farmecul adânc al Rusiei, spectacolul regizorului Alvis Hermanis
Preşedintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, aprecia: ”Sunt fascinat de entuziasmul publicului – nu doar extrem de numeros, dar şi foarte efervescent – care transformă străzile sibiene într-un adevărat spectacol al vieţii. FITS este forţa care dă viaţă dialogului intercultural, dialog care de multe ori depăşeşte limbajul, comunicarea însemnând receptarea energiei de dincolo de cuvânt. Salut prezenţa în Festival al unor nume importante ale teatrului mondial. Am avut prilejul să asist, pe durata mandatului meu de Ambasador al României în Elveţia, la câteva spectacole ale Teatrului Vidy-Lausanne şi nu pot decât să felicit organizatorii pentru reuşita de a-i aduce în Festival. De asemenea, cred că secţiunile dedicate teatrului din Argentina, Belgia, Canada, Elveţia, Franţa, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Polonia, Rusia, Spania, Japonia şi SUA reprezintă oportunităţi extraordinare pe care niciun iubitor de teatru nu îşi permite să le rateze. De câte ori ai ocazia în viaţă să vezi spectacolul unui teatru vechi de 700 de ani, cum este Yamamoto Noh, o adevărată legendă, parte a Patrimoniului UNESCO. Desigur, toată această selecţie este făcută cu un înalt profesionalism, iar tema Construind încredere este deopotrivă o declaraţie a organizatorilor şi a partenerilor, a spectatorilor, încrederea fiind un fundament societal care asigură triumful culturii. Și o notă aparte, sper să revăd spectacolul Gianinei Cărbunariu Oameni obişnuiţi, pe care l-aş aşeza sub un banner de actualitate: Atenţie! Corupţia nu s-a născut în România”.
Iubire. Trilogia familiei mele, semnat de Luk Perceval
Corina Şuteu, ministrul Culturii, sublinia: ”Iniţiat şi condus cu aplomb de personalitatea generoasă, pasională şi definitiv îndrăgostită de Teatru a profesionistului şi actorului Constantin Chiriac, Festivalul a fost şi este un exemplu de bună practică artistică pusă în slujba cetăţii, un loc vibrant al întâlnirii cu globalizarea creativă, o instanţă legitimă şi mult aşteptată de conectare a reţelelor mondiale de profesionişti în artele spectacolului şi nu numai. El este în acelaşi timp o şcoală deschisă pentru toţi oamenii de teatru în afirmare şi o platformă remarcabilă pentru valorile teatrului consacrat”.
Vasile Dîncu, viceprim-ministru, afirma: ”Totul i se datorează maestrului de ceremonii Constantin Chiriac, a cărui notorietate depăşeşte graniţele şi căruia i se datorează şi această ediţie care înnobilează Sibiul”.
Armina, frumoasa mea soră, în regia lui Jaroslaw Fret
Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului, declara: ”Festivalul a devenit un reper pentru oraş, un punct de referinţă în calendarul celor care iubesc Sibiul. Vă invit să vă bucuraţi de această ediţie şi să scrieţi alături de noi încă o filă din cartea unuia dintre evenimentele cu care Sibiul se legitimează”.
Artişti şi instituţii celebre vor poposi la Sibiu, dintre care Thomas Ostermeier, Alvis Hermannis, Eugenio Barba, Eimuntas Nekrosius, Oskaras Korsunovas, La Comédie de Reims, Christoph Marthaler cu Théâtre Vidy-Lausanne, Alexandru Dabija, Brenda Angel, Yury Kordonsky, Koreea National Contemporary Dance Company, Martin Zimmermann, Centrul Grotowski, Inbal Pinto&Avshalom, Pollak Dance Company, Daniele Finzi Pasca, Gigi Căciuleanu, Luk Perceval, Tim Robbins, Gianina Cărbunariu, Yamamoto Noh Theatre, Scottish Dance Theatre, George Banu, Edo Marionette Theatre, Odin Theatret etc.
Martiri, regia Oskaras Korsunovas
Dintre spectacolele de neratat spicuim: Căsătoria Mariei Braun. Spectacolul celebrului regizor Thomas Ostermeier străluceşte prin interpretarea actorilor de la Schaubühne Berlin. Este povestea de dragoste dintre Hermann şi Maria Braun din timpul celui de al Doilea Război Mondial. Al 38-lea film regizat de Fassbinder este prima parte a trilogiei Republicii Federale a Germaniei (după Lola şi Secretul Veronikăi Voss) şi se află în centrul confruntării regizorului cu miturile fundamentale ale Germaniei.
Patul matrimonial, montare de Christoph Marthaler
Patul matrimonial, în regia lui Christoph Marthaler cu actoriiTeatrului Vidy Lausanne. O cameră de hotel în care se află un pat matrimonial, înconjurat de lambriuri albastre şi de tapiţerii înflorate, un adevărat decor vodevil burghez. În intimitatea acestei camere, un bărbat şi o femeie, însoţiţi de o altă femeie mai în vârstă, intonează un repertoriu de melodii eclectice, cântece tradiţionale, opere clasice şi muzică pop. În funcţie de piesele fredonate, aceştia fac şi câţiva paşi de dans de societate, ceea ce face ca toată situaţia să fie foarte amuzantă. Dacă acest material sonor produce mai întâi un efect trăsnit, acesta este contrabalansat de o realitate mai sensibillă care atrage atenţia asupra relaţiilor interumane. Este subliniată convieţuirea între indivizi cu personalităţi diferite şi sunt scoase în evidenţă concepţiile groteşti, singurătatea şi cotidianul tragic al oamenilor. Este o nebunie pe care ne-o prezintă Christoph Marthaler cu marele său talent.
Mari întâlniri, Eugenio Barba, George Banu
Iubire. Trilogia familie mele, semnat de Luk Perceval, în prezentarea Thaliei Theater GMBH din Germania, este un spectacol incitant. În Les Rougon-Maquart, ciclul său de 20 de romane bazate pe fundalul Revoluţiei Industriale, scriitorul francez Emil Zola descria soarta unei familii din care o parte ajunge la prosperitate şi prestigiu, în timp ce cealaltă parte decade. Zola îşi transporta cititorul în lumea mizerabilă a proletariatului din oraşe şi mine. Împinse de pasiuni, personajele sale ajung în situaţii de crimă şi adulter, răscoale şi revoluţii. Regizorul Luk Perceval a ales nouă din cele mai importante romane, precum Nana, Germinal şi Bestia umană şi a creat o călătorie prin cosmosul fascinant al marelui scriitor naturalist francez, examinând uriaşul proiect literar într-un context modern. O trilogie, într-o reprezentaţie maraton.
Avarul, în interpretarea actorilor de la La Comedie de Reims
Reţeta perfectă a unui spectacol realizat de Théâtre of Nations din Rusia, în regia letonului Alvis Hermanis, Farmecul adânc al Rusiei, constă în faptul că modelele teatrale coexistă cu poveştile populare din Rusia provincială. Scenariul este scris de Vasily Shukshin, iar distribuţia este de excepţie. Personajele complexe din poveşti sunt transpuse în reprezentaţii actoriceşti perfecte, prin umor şi ironie se creează simboluri tragice ale relaţiilor umane obişnuite care sunt descrise într-un mod rar întâlnit în teatru.
Sensul vieţii în regia lui Eugenio Barba
Impresionant şi spectacolul Sensul vieţii, în regia dramaturgului Eugenio Barba, cu actorii de la Odin Teatret din Danemarca. Spectacolul este dedicat Annei Politkovskaya şi Nataliei Estemirova – scriitoare din Rusia şi activiste pentru drepturile omului, ucise de asasini anonimi în 2006 şi 2009 pentru că s-au opus conflictului din Cecenia. Personajele: o Madonă Neagră, văduva unui ofiţer basc, un refugiat din Cecenia, o femeie casnică din România, un avocat danez, un interpret de muzică rock din Insulele Feroe, un băiat din Columbia, un violonist stradal din Italia, doi mercenari. Acţiunea se petrece în diverse ţări din Europa în anul 2031, după Al Treilea Război Civil. Grupuri şi indivizi converg provocându-se unii pe alţii, fiecare având propriile vise, dezamăgiri şi speranţe. Concluzia este că viaţa unei singure victime este nepreţuită sau că valorează mai mult decât Dumnezeu.
Oameni obişnuiţi, de Gianina Cărbunariu
Deosebit de interesant se anunţă şi performance-ul lui Pippo Del Bono, intitulat Evanghelia (Gospel). ”M-am gândit la rolul lui Dumnezeu pe care l-am jucat recent într-un film de Peter Greenaway, dar, în acelaşi timp, l-am jucat şi pe Diavol, şi pe Lot, cel care s-a culcat cu fiicele sale şi i-a blestemat pe Dumnezeu şi pe Diavol. Nu Dumnezeu l-a creat pe om, omul l-a creat pe Dumnezeu. Atunci m-am gândit la toate cuceririle, masacrele, războaiele, minciunile şi falsa moralitate care vin la pachet cu ipoteza existenţei lui Dumnezeu. Apoi mi-am amintit ce a spus Karl Marx: ”Religia este suspinul creaturilor oprimate, inima unei lumi crude şi sufletul unor stări insensibile”. Producător: Teatro Emilia Romagna. Fondazione Pippo Del Bono.
Ofelia Popii în Lulu, în regia lui Silviu Purcărete
O altă recentă producţie este cea semnată de cunoscutul regizor lituanian Eimuntas Nekrosius: Un artist al foamei, după nuvela lui Franz Kafka, interpretată de actorii de la Meno Fortas Theatre. Piesa este jucată ca o şoaptă, dar rezonează foarte adânc: te simţi distrus deoarece înţelegi că un om care a crezut în arta şi în meseria lui toată viaţa poate dispărea fără urmă. Aceasta este povestea piesei care conţine multă ironie şi momente autobiografice din viaţa lui Kafka. Este un imn închinat creativităţii de către Artistul aflat în pragul morţii.
Faustul lui Purcărete revine
Demonul muntelui în interpretarea Yamamoto Noh Theater din Japonia este o piesă creată cu şase secole în urmă, care spune povestea unui grup de preoţi budişti care caută un loc în care să se adăpostească pe timp de noapte. Până la urmă, ei dau peste coliba umilă a unei femei singuratice care îi pofteşte înăuntru şi, în timp ce urzeşte fire, le spune povestea exilului ei. La un moment dat, femeia pleacă din colibă să adune lemne pentru foc şi le spune preoţilor să nu intre la ea în dormitor. Acest lucru stârneşte curiozitatea servitorului preoţilor, care descoperă în cameră oase şi cadavre umane. Când şi-au dat seama că au intrat în casa demonului, preoţii vor să fugă, dar sunt opriţi de femeie care ia o formă demoniacă. Preoţii budişti încep să se roage şi reuşesc să o supună oferindu-i salvarea spiritului. Echipa artistică Yamamoto Akihiro este desemnată deţinătoare a Patrimoniului Mondial Intangibil de Mare Importanţă.
A douăsprezecea noapte în versiunea scenică a lui Victor Ioan Frunză
Apreciatul regizor lituanian Oskaras Korsunovas aduce la Sibiu Lithuanian National Drama Theatre, cu piesa Martiri, scrisă de Marius von Mayenburg, pusă în scenă la Schaubühne din Berlin în 2012. Spectacolul constă în 27 de scene bine definite, care amintesc de un scenariu de film. Printr-un conflict de idei, regizorul explorează impactul extremismului şi al credinţei religioase în societate. Piesa se desfăşoară pe un ton glumeţ şi înflăcărat şi dezvăluie discrepanţele din societatea occidentală.
Victor Rebengiuc şi Marian Râlea în Marmură
13 actori ai Companiei The Actor’s Gang, alături de regizorul Tim Robbins şi coregizorul artistic Cynthia Ettinger, iluminează pădurea lui Shakespeare cu o muzică original creată de Dave Robbins, exprimare cinetică şi o abordare pătimaşă a realităţii şi magiei conţinute în limbajul piesei Visul unei nopţi de vară. Coregrafia este exprimată printr-un ritm care te lasă mască. O lume suprarealistă, cu zâne, vrăji, incantaţii, îndrăgostiţi fermecaţi prin magie, regina zânelor care face dragoste cu un măgar… Lumea în dezordine, îndreptată de neastâmpărul nopţii. Un spectacol fascinant.
Visul unei nopţi de vară, regizat de Tim Robbins
O altă montare ce se anunţă tulburătoare este Armina frumoasa mea soră, dramaturgie muzicală în regia lui Jaroslaw Fret, în interpretarea actorilor de la Theatre Zar din Polonia. Titlul piesei evocă primele trei cuvinte dintr-o scrisoare cu adresă neclară, sortită să rătăcească în timp şi spaţiu. Piesa este dedicată istoriei armenilor din Anatolia şi exterminării acestora la începutul secolului XX. Regizorul explorează tema ”tăcerii Europei”. Spectacolul marchează o schimbare fundamentală în modul de lucru al Teatrului Zar, bazat pe 10 ani de experienţă în canto polifonic. Materialul vocal rezultat a fost recompus, armonizat şi orchestrat pentru a crea o dramă muzicală contemporană.
Cerul ca o scenă, de Roberto Strada
Taina puterii, creat de Amit Lahav, este o explorare captivantă din punct de vedere vizual, amuzantă şi emoţionantă, o exploatare a ceea ce înseamnă să-ţi pese de ceva, prin forma unică de mişcare şi coregrafie expresivă, a Companiei Gecko pentru dansatori, în care fiecare dintre ei este ambiţionat de dorinţa de a fi iubit, într-o lume plină de imagini frumoase şi poveşti splendide. Gecko are un impact vizual puternic, menit să emoţioneze.
Pe lângă aceste minunate spectacole ale trupelor internaţionale, publicul va putea urmări şi câteva producţii semnate de regizori români, precum Marmură de Iosif Brodski, în regia emoţionantă a lui Yuri Kordonsky de pe scena Teatrului Bulandra, în interpretarea a doi geniali actori, Victor Rebengiuc şi Marian Râlea, Oameni obişnuiţi, creaţia Gianinei Cărbunariu, aplaudată deja pe marile scene europene, cu actorii Teatrului Radu Stanca din Sibiu, şi Moroi, de Cătălin Ștefănescu, în regia lui Alexandru Dabija.
Atmosferă de carnaval de Mercader Valdes
Sunt invitate la Sibiu şi trupe de dans din întreaga lume. Dansul aerian construieşte un lexic în cadrul regulilor limbajului dansului. Creează o iluzie spaţială care solicită procesul percepţiei spectacolului şi îi permite să depăşească staticul, oferind loc unui nou punct de vedere. Vor popsi la Sibiu Scottish Dance Theatre, cu Aerul tare al muntelui, în coregrafia lui Damien Jaletae, Koreea National Contemporary Dance Company cu Ceva nemaivăzut, în coregrafia lui Aesoon Ahn, Naoto Katori cu spectacolul Cum împarţi o lacrimă, în coregrafia lui Naoto Katori, Hungry Sharks, în coregrafia lui Valentin Afery, Aditi Mangaldas Dance Company, cu Din profunzimile Indiei al apreciatului coregraf Aditi Mangaldas. Să mai adăugăm Aerites Dance Company, din Grecia, cu Bucuria de a fi diferit, în coregrafia Patriciei Apergi, Inbal Pinto&Ashalom Pollak Dance Company, cu Îmbrăţişaţi, cât şi Antonio Andrade Flamenco, cu Mi, Carmen Flamenca,cu Ursula Moreno, Jose Galvari, dar şi Compania de Dans Gigi Căciuleanu.
Din profunzimile Indiei, în coregrafia lui Aditi Mangaldas
Conferinţele speciale, secţiunea spectacolelor-lectură, secţiunea Ateliere specializate, concertele, fado, gospel şi flamenco, alături de muzica clasică, poezia, secţiunea pentru expoziţii, platforma de arte vizuale, Târgul de carte Sibiu Bookfest vor completa diversitatea propusă de Festival. Împreună cu Les Ateliers Nomades va fi prezentată în câteva seri consecutive o istorie a Festivalului într-un spectacol de animaţie arhitecturală.
Complementar, între 13 şi 18 iunie, Bursa de Spectacole de la Sibiu, singura din ţară, va da şansa tuturor artiştilor din România şi din lume să-şi prezinte proiectele în cadrul organizat tuturor partenerilor pe care Festivalul îi aduce.
Îmbrăţişaţi, în coregrafia semnată de Inbal Pinto şi Avshalom Pollak
Nu vor lipsi nici numeroasele lansări de carte, conferinţele speciale cu personalităţi de renume, ca George Banu, Octavian Saiu, Andrei Pleşu, Emil Hurezeanu, Alexa Visarion, Sorin Alexandrescu, Stere Gulea, Vincent Baudriller, Tim Robbins, Jaroslaw Fret, atelierele: Masterclass cu Eugenio Barba, Elena Kuzina, de la Academia din Sankt Petersburg, Leo Calvelli într-un dialog despre dans.
Teme de interes vor fi cele despre Festivaluri în secolul XXI, cui se adresează, cum sunt finanţate, Construind cultura, cum să schimbi comunitatea cu bani europeni. Ingredientele succesului polonez.
Aleea Celebrităţilor va oferi anul acesta stele următoarelor personalităţi: Christoph Marthaler, regizor şi muzician elveţian, Thomas Ostermeier, regizor, director artistic la Schaubühne din Berlin, Alvis Hermanis, regizor, director artistic al Jaunais Rigas Teatris, Evgeny Mironov, actor de teatru şi film, Artist al Poporului, Director artistic al Teatrului Naţiunilor din Moscova, Luk Perceval, regizor belgian, director al Teatrului Thalia din Hamburg, Tim Robbins, actor distins cuOscar şiGlobul de Aur, şi Victor Rebengiuc, actor reprezentativ al teatrului şi al filmului româneşti.
Frumuseţea bestiei, Compania Chameleon din Marea Britanie
Încă de la începuturile Festivalului, Teatrul de Stradă a animat Sibiul.
Doamnelor şi domnilor… Circul! Povestea ne poartă în trecut – cu o doză mare de umor – undeva în jurul anilor 1900, în mijlocul acelei perioade extraordinare din istorie.
Cinci acrobaţi împart o scenă circulară şi spaţiul aerian din cadrul unei structuri „Art Nouveau” extrem de originală – în stil Horta, dar de sine stătătoare. Trapeziştii zburători, dansatorii, perechile de acrobaţi, echilibristul, precum şi omul-puternic vă vor face pe toţi… să vă îndrăgostiţi de Parfumul circului de altădată, adus de o trupă din Franţa şi Belgia. Autori: Sophie Mandoux, Raphaël Gacon.
Circus Brazil reprezintă un mix de seducţie braziliană şi divertisment: ritmurile samba vă vor seduce, iar improvizaţiile circarilor, dansatorilor, clovnilor giganţi şi jongleurilor vă vor amuza teribil!
Aerul tare al muntelui în coregrafia lui Damien Jalet
Publicul este întotdeauna surprins de transformările personajelor care coboară de pe scaun şi devin centrul atenţiei, sunt fotografiate oriunde se duc, făcând furori pe reţelele de socializare. De când a fost jucat prima dată în Barcelona, în 1996, acest spectacol inovator, Acesta nu-i părul meu, a fost prezentat în toată Europa, în Australia, Statele Unite, America de Sud, Africa, China, Arabia Saudită şi Asia de Sud-Est, în festivaluri de artă internaţionale, festivaluri de muzică, evenimente speciale, promoţii şi petreceri private.
Fanfara Youth Marine, din oraşul Kedzierzyn-Kozle (Polonia), prezintă spectacolul de stradă Tambur-major era… o domnişoară.
Mi Carmen Flamenca al Antonio Andrade Flamenco Company
Sârba ca în Belgia îmbină emoţia transmisă de Klezmer şi de melodiile balcanice cu forţa rock-ului şi a metal-ului, KermesZ à l’Est este o fanfară originală care ne conduce într-o Europă de Est sălbatică, cu un repertoriu care trece de la muzică rock la piese de o vivacitate contagioasă.
În Atmosferă de carnaval, înconceptul şi regia lui Mercader Valdes, un grup de dansatoare frumoase, care poartă costume de carnaval viu colorate şi unice, create din materiale inovatoare precum acetat, metacrilat, cauciuc, spumă de cauciuc, cretă, sticlă, aluminiu şi alte tipuri de material plastic, pe lângă tradiţionalele pene de păun, struţ, fazan, paiete, cristale, pietre preţioase, împletituri etc., se mişcă într-un mod senzual pe ritmurile energice de batucada.
Parada majoretelor
Spectacolul argentinian Cerul ca o scenă este o îmbinare de comedie aeriană; poezie şi vertij la 30 de metri altitudine. Imaginile aeriene se îmbină cu muzica live senzuală, intensă şi originală, generând cele mai frumoase emoţii în rândul publicului. Compoziţia muzicală originală, interpretată live de muzicieni, invită publicul să navigheze prin lumea în care intră actorii şi, în acelaşi timp, îi face pe spectatori să simtă că zborul este posibil. Autor: Roberto Strada.
Fanfara din Cozmeşti, unică şi inconfundabilă, executând fără nici o dificultate orice gen de muzică, doar live, doar „după ureche”, fără a cunoaşte notele muzicale, începând cu muzica noastră autohtonă, hora şi sârba, continuând cu muzica balcanică, pop, gypsy etc., va anima străzile Sibiului în acompaniamentul publicului.
Parfumul circului de altădată
Dansaţi cu noi! înregia lui Adrian Vara, din Spania, esteun spectacol stradal unic cu păpuşi gigante, muzică şi efecte speciale sincronizate cu ritmurile şi mişcările coregrafice, spectacol care va da naştere unei petreceri în care publicul ia parte la distracţie!Dansatorii luminii, personaje foarte înalte, cu personalităţi puternice, poartă costume colorate ce luminează, creând diverse coregrafii, revărsându-se pe străzi în acorduri muzicale, conduşi de maestrul de ceremonii, care invită publicul să se alăture distracţiei şi să danseze.
Un spectacol de neuitat va fi cel cu Frumoase şi talentatele majorete, în coregrafia Kateřinei Kubíčková, din Cehia, acompaniate de o orchestră compusă din muzicieni extrem de talentaţi, care vor saluta publicul prin parada lor veselă.
Jonglând cu focul
Marsa Scouts Pipes & Drums fac parte din Grupul Marsa Scouts, care a fost fondat în 1929 şi provine din partea sudică a Maltei. Datorită influenţei armatei britanice care se afla în Malta la acea vreme, a crescut interesul pentru a forma o trupă muzicală în cadrul grupului. O mică formaţie a fost înfiinţată în 1932, conţinând anumite instrumente muzicale, printre care şi cimpoiul. Veţi asista la câteva concerte în sunetele predominante ale cimpoiului.
Grupul de jonglerie Firebirds a fost înfiinţat în anul 2000. Se ocupă în principal cu spectacole cu foc, în care acrobaţiile şi dansul cu foc sunt combinate cu elemente inovatoare şi efecte spectaculoase, într-un mod inedit.
Construind încredere, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu propune un omagiu excelenţei în creaţie, în dialog şi în viziune.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.