Membrii Guvernului au adoptat, în ședința de miercuri, ordonanța de urgență prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, au declarat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX.
Premierul Mihai Tudose a declarat miercuri, la începutul ședinței de Guvern în care se adoptă modificări la Codul Fiscal, că inițial sindicatele și patronatele au fost de acord cu modificările, dar apoi au reacționat la externalizarea profitului și „s-au inflamat niște multinaționale”.
„Felicitări domnule ministru pentru alocuțiunea de la început, tocmai am aflat acum că sunt niște sucursale ale unor bănci care au dat liber angajaților pentru a putea participa la mitingul din față, deci sunteți pe drumul cel bun. Dacă băncile sunt nervoase pe chestia asta, eu vă felicit. Poate o să plătească și ei impozite”, a spus premierul Tudose către ministrul Finanțelor.
Înainte de ședința de Guvern, premierul Mihai Tudose și ministrul Ionuț Mișa au avut o discuție. Între timp, în fața Guvernului, circa 200 de persoane protestau față de măsurile care urmează să fie luate în ceea ce privește de trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat.
„Măsura aduce beneficii pentru cetățeni. Se urmărește reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% pentru angajați Se reduc contribuțiile sociale cu două procente”, a spus ministrul Finanțelor.
Ordonanța de urgență modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal și prevede următoarele măsuri:
-mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%,
-splitarea plăţii TVA;
-ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro;
-instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei .
Pe de-o parte, Guvernul prezintă măsurile ca fiind benefice, încurajatoare şi chiar creatoare de oportunităţi pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanţii mediului de afaceri – întreprinzători, analişti, consultanţi, lideri ai patronatelor sau ai asociaţiilor de investitori – şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.
In Romania, comunistii astia noi sau vechi, au vazut ca pot oricind poftesc sa umble la veniturile sau siguranta zile de miine a „supusilor” fara sa ppateasca ceva sau sa dea socoteala cuiva, de exemplu a celor ce iau votat sa ajunga laputere.