Un document oficial al Ministerului Finanțelor aduce în prim-plan necesitatea urgentă ca Guvernul României să implementeze măsuri de corecție a datoriei publice, până cel târziu în primul semestru al anului 2025. Aceste măsuri sunt impuse de Legea responsabilității fiscal-bugetare, care prevede intervenții clare atunci când datoria publică depășește 50% din PIB, scrie Profit.ro.
Conform documentului, îndatorarea statului a depășit deja pragul de 50%, atingând 51,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024. Legea nr. 69/2010 cere Guvernului să adopte măsuri de reducere a datoriei, printre care înghețarea cheltuielilor salariale din sectorul public. Până acum, guvernanții au evitat activarea acestei prevederi, invocând condiții complicate de raportare și favorizând investițiile ca soluție pentru a controla îndatorarea.
Raportarea datoriei publice: O marjă de manevră tot mai restrânsă
Raportarea datoriei publice este un proces complex, care implică termene lungi pentru transmiterea datelor către Eurostat, biroul de statistică al UE. Această situație a permis Guvernului să manevreze ușor datele și să revizuiască PIB-ul în timp util, menținând datoria sub pragul critic de 50%. Cu toate acestea, împrumuturile masive din ultimii ani au redus această marjă de manevră. În 2023, România a contractat împrumuturi record de 203 miliarde lei, iar pentru 2024 sunt programate noi împrumuturi de 217 miliarde lei. Pe fondul încetinirii creșterii economice, prognozată acum la 2,8% în loc de 3,4%, datoria publică va continua să crească, iar finalul de an ar putea aduce un nivel mult peste prognoza actuală de 49,4%.
Salariile publice: un punct sensibil în buget
Cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă una dintre cele mai importante componente ale bugetului de stat, iar majorările decise în 2024, la presiunea angajaților din sectorul public, au avut un impact semnificativ asupra deficitului bugetar. De la o prognoză inițială de deficit de 5% din PIB, s-a ajuns la 6,94% după rectificarea bugetară, adăugând o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
Ce prevede Legea responsabilității fiscal-bugetare?
Legea nr. 69/2010 stipulează că atunci când datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55%, Guvernul trebuie să adopte un program pentru reducerea datoriei, incluzând măsuri de înghețare a salariilor din sectorul public. Aceste măsuri trebuie aprobate printr-un act normativ, cu aplicabilitate cel târziu în semestrul următor depășirii pragului.
Investițiile, o soluție pe termen lung
În răspunsurile anterioare la criza îndatorării, Guvernul a pus accent pe stimularea economiei prin investiții publice, ca alternativă la măsurile restrictive precum înghețarea salariilor. Potrivit Ministerului Finanțelor, investițiile publice estimate pentru 2024 vor ajunge la 6,9% din PIB, iar acestea sunt văzute ca un motor esențial pentru creșterea economică. Fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), joacă un rol crucial în această strategie.
Un moment de decizie crucial în 2025
Rămâne de văzut dacă Guvernul va activa măsurile prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare sau va găsi o modalitate de a amâna din nou aplicarea acestora, așa cum s-a întâmplat în trecut. Cert este că, odată cu atingerea unei datorii publice de 51,6%, Guvernul nu mai poate ignora măsurile de reducere a îndatorării, iar primul semestru al anului 2025 se conturează ca un moment decisiv pentru stabilitatea financiară a țării.
ma, ati inebunit?
Vreti sa taiati lefurile si pensiile speciale?
Dublati impozitele si taxele boborului, ca va voteaza asta si la minus 30 grade! Au mancat adidasi de porc si gheare de pui, sunt obisnuiti!
Și tăierea salariilor și creștere DATORIE guvernamentale, clar!!!
Sa fim seriosi, vorbim despre colonia rromania, aici o sa se intample amandoua lucrurile… o sa se taie salariile la fraierii de la stat, o sa se creasca la aparatul de represiune, secaturisti, jandarmerie, porcusori, magistrati si politicieni, si-n acelasi timp o sa continue sa se imprumute intr-un ritm accelerat
Masuri: nu mai achiziționați și donati sisteme Patriot, tăiat pensii speciale, tăiat sporuri doctorate făcute pe copy-paste, nu mai alimentați ONG-uri și presa cu bani publici, nu mai lăsați să se producă jaf in piata de energie, nu mai dați burse la note de 3-4 și pușcăriași, reduceți aparatul bugetar cu 100 de mii că se găsesc tot felul de asociații fundații etc, nu naibmariti salariile 2-3 ani dar reduceți TVA de la 19 la 15 și la 5 la alimente și reduceți impozitarea pe muncă, anulați jaful national din SGR, eliminați taxele aberante de la țigări, combustibili și băuturi răcoritoare. Acest stat are atât de multe măsuri de corectat dar el se gândește doar la cum să-și elimine cetățenii, sa plece daca se poată să aducă asiatici. Niste nemernici pe toată linia.
Reducerea bugetarilor ar trebui începută cu reducerea numărului de parlamentari! Avem mai mulți parlamentari decât Polonia! Ne permitem!
gaura numita „deficit” e de 24,4 miliarde euro
adica 1’000 de euro pe cap de vita incaltzata…..
deficitul de 6,94% DIN PIB după rectificarea bugetară -A CRESCUT!!!!!
1.AU CHELTUIT CA PORCII,NUMAI FURACIUNI
2.Bugetul e doar o parte din PIB,
e partea la dispozitia Guvernului,restul sunt bani liberi ai celor care i-au produs,dupa ce au scapat de impozite si taxe.
Bugetul e 27% din PIB DECI DEFICITUL ESTE DE 25,7% DIN BUGET!!!!!!!!!!
-adica Guvernul PESTE LEGEA BUGETULUI ,lege anuala emisa de catre Parliament,
a mai cheltuit cu UN SFERT IN PLUS!!!!!!!!!!
aici e vorba de tradare pur si simplu!