Matteo Renzi, liderul celui mai puternic partid din Italia, i-a retras sprijinul politic premierului Enrico Letta si i-a cerut acestuia sa demisioneze si sa lase locul altui guvern. Joi seara, conducerea nationala a Partidului Democrat a adoptat o rezolutie (cu 136 de voturi pentru, 16 impotriva si 2 abtineri) care vorbeste expolicit despre formarea unui nou guvern, condus de liderii democrati alesi de congres, adica de Matteo Renzi.
Premierul Letta a reactionat prompt la decizia partidului si a anuntat cavineri ii va inmana presedintelui Giorgio Napolitano demisia cabinetului.
Este vorba despre o lupta in cadrul aceluiasi partid – Partidul Democrat (de centru stanga) – in care Renzi, tanarul primar (39 de ani) al Florentei, detine sefia din decembrie 2013, dupa ce echipa de conducerefidela lui Letta a demisionat in bloc, in 2013.
Matteo Renzi, cel mai probabil viitorul premier, s-a intalnit luni cu presedintele Giorgio Napolitiano si au incepout sa circule chiar si liste cu viitorii ministri. Renzi ar fi al treilea premier al Italiei incepand din 2011 care nu a primit votul popular: dupa demisia lui Silvio Berlusconi, in 2011, premierii Mario Monti (un tehnocrat) si Enrico Letta au fost solutii de compromis politic.
Un singur obstacol intern il mai desparte pe Renzi de sefia guvernului Italiei – loialitatea parlamentarilor Partidului Democrat (acestia au fost alesi atunci cand la sefia partidului se afla Enrico Letta).
Premierul Italiei, invitat să demisioneze fără discuții
”Ii multumim primului-ministru Enrico Letta pentru activitatea remarcabila in fruntea guvernului depusa intr-o perioada dificila. Nu este un meci intre noi. Este timpul sa avem un nou guvern, care sa dureze un mandat intreg. Suntem in fata unei dileme: exista cale alegerilor anticipate sau calea transformarii actualei legislaturi in Adunare Constituanta. Calea alegerilor este atragatoare, cealalta este mai riscanta si mai grea, a unui nou guvern care sa dureze un intrega mandat, pana in 2018”, a fost declaratia lui Matteo Renzi, secretarul Partidului Democart, interpretata aproape unanim de prea italiana ca certificatul de deces al guvernului Letta.
De altfel, premierul nici nu a participat la intrunirea liderilor Partidului Democrat (el este acum un simplu membru), iar Financial Times a publicat informatia ca Letta si-a anulat vizita in Marea Britabie de saptamana viitoare, un gest care este interpretat ca un semna ca va demisiona pana atunci.
Cu toata aceasta resemnare, Letta a avut o serie de reactii dure la adresa rivalului sau Renzi. In ciuda instabilitatii politice, bursa italiana nu a fluctuat periculos, in special pentru ca orientarile politice si econopmice ale lui Renzi nu se deosebvesc mult de cele ale actualului premier.
Cauzele actualei lupte politice se regasesc in victoria foarte stransa obtinuta de Partidul Democrat si rezultatul suprinzator de bun obtinut dce populistii din Miscarea de cinci stele a comicului Beppe Grillo, la alegerile din februarie 2012, care au complicat ecuatia parlamentara. Aceste rezultate au facut ca liderul de atunci al democratilor, Pierluigi Bersani, sa nu primeasca votul parlamentului pentru a deveni premier. Tot astfel s-a ajuns ca nicio propunere a democratilor pentru presedintia Italiei sa nu intruneasca voturile necesare. Acesta este motivul pentru care Bersani a demisionat din fruntea partidului, alaturi de adjunctul au, Enrico Letta.
Acesta din urma a devenit premier in urma acestei defectiuni parlamentare, dar s-a dovedit un plitician abil, capabil sa-si atraga sprijinul factiunii Alfano din partidul lui Silvio Berlusconi si astfel sa evite alegerile anticipate dupa condamnarae definitiva la inchisoare a lui Cavaliere.
Insa ce a reusit in mediul ostil al rivalilor politici, Letta nu a reusit in propriul partid. Nu a avut sprijin pentru reforma legii electorale, amendarea constitutiei si marile reforme de pe piata muncii. Guvernarea sa a fost sinonima cu amanarea perpetua, scria Financial Times.
Matteo Renzi, un Kennedy sau un Blair italian?
Pe acest fond s-a ridicat steaua tanarului Matteo Renzi, poreclit de presa italiana ”demolition man” si care vrea sa ofere imaginea unui ”Kennedy italian”. BBC il numeste chiar drept ”noul Blair”. In 2004, la 31 de ani, era ales presedinte al provinciei Florenta. In 2009 castiga primaria Florentei. In 2010 era deja cel mai popular primar din Italia.
Renzi este expresia nevoii schimbarii de generatii la varful politicii italiene. A propus o reinnoire totala a clasei politice, perceputa ca fiind corupta si discreditat. Ca si Tony Blair in anii 1990, Renzi doreste sa aduca Partidul Democrat cat mai spre centrul esicherului politic si sa se adreseze chiar si electoratului de dreapta.
El este laudat unanim pentru strategia sa de comunicare senzationala, pentru imaginea de tanar activ si popular (mereu pe bicicleta sau la volanul unei masini mici, participa la intalniri in camasa). Dupa victoria din Florenta, Renzi a castigat conducerea Partidului Democrat, iar telul sau este de a fi premierul ce va rescrie legea electorala, constitutia si care va infaptui marile reforme.
Un primar care știe să-și vândă bine imaginea
Analistii sunt insa rezervati in privinta sanselor de succes ale unui guvern Renzi, si asta nu pentru ca tanarul primar nu ar fi suficient de activ, ci pentru ca va gestiona o economie slabita, in care 40% dintre tineri sunt someri. Renzi are zero experienta in politica parlamentara si cea internationala. Apoi, el se va afla in fruntea unei coalitii eterogene, dependenta in Senat de partidul lui Silvio Berlusconi. Spre exemplu, aripa Alfano din partidul lui Berlsuconi si-a aratat destul de reticenta fata de posibila rocada in fruntea guvernului, subliniind ca a avut o colaborare foarte buna cu actualul premier Enrico Letta.
Mai mult decat atat, opozitia de dreapta considera ca numai gura este de Matteo Renzi, tanarul primar al Florentei. ”A folosit sloganul ’spus si facut’, dar ar fi trebuit sa fie ’spus si nefacut’”, spune o consiliera de la primaria din Florenta, adaugand ca Renzi este bun la comunicare, la facut anunturi. ”Insa cand te uiti la realizarile sale, lucrurile stau altfel. El doar se vinde foarte bine.”