Guvernul Monti, de la dolce vita la austeritate

Premierul Mario Monti a înmânat Italiei nota de plată a ultimelor decenii de corupţie şi evaziune fiscală. Guvernul a adoptat prin decret un plan de salvare economică care îngheaţă pensiile, creşte vârsta de pensionare, impune taxe retroactive, impozitează produsele de lux şi prevede o creştere a TVA-ului.

Planul de austeritate al guvernului Monti a fost adoptat prin decret, însă Parlamentul trebuie să îl aprobe în următoarele două luni. Măsurile îşi propun economisirea a 20 de miliarde de euro şi investirea a 10 miliarde de euro pentru stimularea economiei. Potrivit The Economist, marele minus al măsurilor este sprijinirea lor pe majorările de taxe, care vor furniza 17-18 miliarde de euro. Reducerea cheltuielilor administrative este timidă, pe linia celei iniţiate de guvernul Berlusconi.

Premierul Monti a susţinut în faţa parlamentului că Italia nu are alternativă la aceste măsuri dure. „Fără acest pachet, credem că Italia se va prăbuşi, ar ajunge într-o situaţie precum cea a Greciei, o ţară pe care o admiram, dar pe care nu dorim să o imităm”, a spus Monti.

Una dintre cele mai dureroase măsuri anunţată de guvernul Monti este majorarea vârstei de pensionare a femeilor de la 60 la 62 de ani, în 2012 şi la 66 de ani în 2018 (şi nu în 2026). Vârsta de pensionare a bărbaţilor va creşte până la 70 de ani, aceasta într-o ţară în care, în funcţie de numărul anilor petrecuţi în câmpul muncii, se putea ieşi la pensie şi la 55 de ani.

Pe lângă aceasta, valoarea pensiei va fi stabilită nu în funcţie de ultimele salarii primite, ci de media salariilor pe toata durata activităţii şi a contribuţiei la sistemul de pensii. Foarte dură este şi măsura care prevede îngheţarea pensiilor pentru 2012, atunci când se aşteaptă creşterea inflaţiei. Doar pensiile foarte mici vor beneficia de indexare.

Cheltuielile publice vor fi reduse, însă insuficient susţin criticii guvernului şi economiştii. Se vor desfiinţa consiliile regionale şi departamentale şi se va introduce o taxă imobiliară de pentru proprietari, nu însă şi pentru clădirile Bisericii Catolice. Aceasta fusese anulată de guvernul Berlusconi, în 2009. O altă măsură a amnistiei fiscale a lui Berlusconi a fost anulată, iar guvernul Monti va introduce taxa retroactivă de 1,5% pentru capitalul repatriat. Pentru a se lupta împotriva evaziunii fiscale, nu se va accepta plata în numerar pentru sume care depăşesc 1000 de euro. Până acum, în Italia se acceptau plăţi în numerar de 2.500 de euro. A fost introdusă şi o taxă pentru produsele de lux (iahturi, avioane sau automobile cu cilindree mare).

Măsurile pentru relansarea economiei prevăd reducerea contribuţiilor sociale pentru angajatorii care crează locuri de muncă pentru femei şi tineri, măsuri pentru capitalizarea IMM-urilor şi reduceri de impozit pentru cercetare şi economisirea energiei.

Pieţele financiare au primit bine măsurile guvernului Monti. Bursa din Milano a crescut cu 3%, iar dobânda obligaţiunilor emise pe zece ani de Italia a scăzut la 5,94%, de la 6,66%, un semnal extrem de pozitiv în perspectiva summit-ului european de la finalul acestei săptămâni, când Franta şi Germania vor expune planul de salvare a zonei euro. Dobânda la obligaţiuni a scăzut şi în cazul Spaniei, un alt semnal optimist, ajungând la 5,09%. În cazul Franţei ea este de 3,122. Germania plăteşte dobânzi care depăşesc cu puţin 2%.

Efectele pozitive de pe pieţele financiare nu pot fi puse doar pe seama măsurilor de austeritate adoptate in Italia. Investitorii au fost satisfăcuţi de planul Merkel-Sarkozy de a modifica tratatul UE pentru introducerea sancţiuni automate pentru statele care depăşesc deficitul bugetar de 3% din PIB. Planul franco-german prevede şi o modificare a tratatului prin vot de majoritate calificată, ceea ce nu permite unui stat să blocheze reforma UE.

Potrivit La Repubblica, italienii privesc măsuri de austeritate ca pe o „pilulă amară care conţine principiile active pentru a înfrânge boala şi este bine să fie inghiţită”.

Măsurile de reducere a cheltuielilor publice sunt socotite prea timide într-o ţară în care salariul unui parlamentar este de 140.000 de euro anual, aproape de două ori mai mare decât cel al parlamentaruilor britanici sau al europarlamentarilor. Ei beneficiază de pensii mari şi gratuităţi la transportul aerian şi pe calea ferată, precum şi de maşini de serviciu Maserati, Alfa Romeo sau Audi. La fel, Italia este plasată pe locul patru în topul corupţiei în UE al Transparency International, după Grecia, Bulgaria şi România.

Doar 19% dintre italienii care au participat la un sondaj consideră că măsurile luate de cabinetul Monti sunt „juste”, însă 45% cred că ele vor avea un impact pozitiv în cele din urmă. Măsura cea mai populară a fost adoptarea noii taxe pentru produsele de lux, iar cea mai dezaprobată a ţinut de majorarea vârstei de pensionare şi îngheţarea pensiilor, dar şi de introducerea taxei pentru prima locuinţă.