Guvernul nu mai închide centralele pe cărbune de la Turceni și Craiova, în răspăr cu jalonul PNRR. Bolojan: Vom pierde niște bani

Guvernul a decis vineri să prelungească funcționarea unor capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit de la Turceni și Craiova, deși România și-a asumat prin PNRR închiderea acestora până la 31 august 2026. Într-un interviu acordat jurnalistei Alina Manolache – Cotidianul, premierul Ilie Bolojan a declarat că pierderea banilor din PNRR pe jalonul de decarbonizare s-ar ridica până la 100 de milioane de euro.

Potrivit memorandumului aprobat de Guvern, unitățile Craiova 1 și Craiova 2 vor fi menținute în producție până la sfârșitul trimestrului II al anului 2027. În cazul grupului Turceni 5, perioada de funcționare va fi prelungită până la sfârșitul trimestrului I al anului 2028.

Decizia vine în contextul unei situații dificile pe piața energiei, marcată de deficitul hidrologic sever de pe Dunăre, care a afectat producția de energie și a dus la oprirea temporară a celor două unități ale centralei nucleare de la Cernavodă.

România trebuia să închidă 710 MW până la 31 august

Potrivit angajamentelor asumate prin PNRR, România trebuia să scoată din exploatare, până la 31 august 2026, capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă cu o putere instalată cumulată de 710 MW.

Obligația este inclusă în PNRR, la Ținta 119a, care prevede reducerea capacităților de producție pe bază de combustibili fosili.

Potrivit Palatului Victoria, unul dintre principalele motive îl reprezintă deficitul hidrologic sever înregistrat pe Dunăre. Nivelul scăzut al apei a afectat deja producția hidro și condițiile de funcționare ale centralei nucleare de la Cernavodă.

La acest factor se adaugă prognoza unor temperaturi ridicate și, implicit, a unei creșteri a consumului de energie electrică în orele de vârf.

Bolojan își asumă pierderea banilor europeni

Într-un interviu acordat jurnalistei Alina Manolache – Cotidianul, premierul Ilie Bolojan a declarat că pierderea banilor din PNRR pe jalonul de decarbonizare s-ar ridica până la 100 de milioane de euro.

Cotidianul: În ceea ce privește stadiul PNRR, pentru că tocmai am vorbit despre cele două legi importante care au trecut — una da, una nu — de votul Parlamentului, care este bilanțul? Câți bani a pierdut sau câți bani va pierde România în final din cei pe care îi putea lua gratuit?

Ilie Bolojan: Vom pierde niște bani pe două componente. Pe deoparte, pentru jaloanele care nu au fost îndeplinite, pentru reformele care nu au fost făcute. Așa cum am discutat mai înainte, cea mai importantă este legea salarizării, dar suntem în situația în care, de exemplu, vom pierde bani — nu sume atât de mari, mult mai mici — pe zona de decarbonizare, pentru că ne-am angajat să închidem o anumită capacitate a centralelor pe cărbune, să o reducem.

Despre ce sumă e vorba

Ilie Bolojan: Am primit bani să facem acest lucru, să înlocuim centralele pe cărbune cu cele pe gaz, de exemplu, cum este la Craiova. Am ratat proiectele timp de cinci ani de zile și suntem în situația în care astăzi nu putem să închidem anumite centrale pentru că, de exemplu, Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare. În această situație, forțați de o realitate socială și de pierderea banilor europeni, pentru că nu s-a făcut ce trebuie timp de cinci ani de zile, vom decide ca cele două grupuri care ar trebui închise să nu fie închise acum, la sfârșitul lunii august, ci la alte date, în așa fel încât acest jalon, de exemplu, nu va fi respectat, pe lângă cel legat de salarizare. De asemenea, a doua categorie de pierderi…

Cotidianul: Cât s-ar însemna nerespectarea asta?

Ilie Bolojan: Pot să fie până în 100 de milioane, să spunem, de euro.

Starea de alertă în energie se prelungește

CNSU urmează să prelungească starea de alertă în domeniul energetic până pe 30 septembrie, spun surse guvernamentale pentru Cotidianul. Decizia urmează să fie formalizată vineri sau sâmbătă.

Tot vineri, a fost aprobată o Hotărâre de Guvern prin care s-a prelungit tot până la 30 septembrie durata până la care Transelectrica poate aplica măsuri speciale pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Național, în contextul secetei severe și al opririi ambelor unități de la Cernavodă.