Ministerul Transportului și Infrastructurii este inițiatorul unui proiect de HG care actualizează situația drumurilor din România încadrate la categoria autostrăzi și drumuri de interes national, pentru că vechiul act care prezenta acest lucru – 540/2000 era depășit.
Din anexa la actualul document, aflăm câți km de autostrada avem acum, la 32 de ani după Revoluție: 891 de km. Am putea crede că s-ar fi construit puțin sub 30 de km în fiecare an, din 1989 până în prezent. Realitatea este însă și mai dură. București – Pitești, 109 km, erau deja finalizați din perioada comunistă. Alți 18 km din București- Constanța(202 km) erau, de asemenea, finalizați de Ceaușescu. Rezultă că, de fapt, cei 891 de km de autostradă pe care ne lăudăm că i-am facut, după Ceaușescu, sunt de fapt 764. Adică 23 de km pe an, în medie. De precizat, de anul trecut până acum, doar 2 km noi de șosea au fost deschiși circulației. De la 889 km la 891 km. Aici puteți găsi o infografie cu numărul de km de austradă deschiși circulației în anii de după 1989.
Din documentul prezentat, vedem că București – Constanța rămâne cea mai lungă autostradă neîntreruptă din România, cu cei 202 km ai săi. Al doilea este Sibiu – Săliște – Deva – Ilia , cu 174 de km , iar al treilea Margina – frontieră Ungaria, cu 159 de km. O altă observație este că mai mult de jumătate din km de autostradă din România sunt în Transilvania, în total, circa 500 de km, în timp ce sudul țării mai are 400 de km iar Moldova, deloc, niciun km.
Anexa la HG-ul menționat prezintă și întreaga rețea de drumuri naționale, cu delimitarea și poziționarea pe județe. Aflăm astfel că avem 17.401 de km de drumuri naționale.
Ce e în lucru și în proiect
Deespre ce avem în lucru, în materie de autostrăzi și drumuri expres de mare viteză, a prezentat fostul ministrul al Transporturilor, Cătălin Drulă, la predarea de acum o lună a mandatului.
„Sibiu – Piteşti (secţiunea 5 – n. r.) – avem autorizaţie de construire din iunie, ordin de începere pe 1 septembrie; Craiova – Piteşti, tronsonul 3, unde deja se lucrează, pe tronsonul 4 am semnat contractul recent; autorizaţie de construire pe autostrada de centură a Capitalei A0, lotul 1 şi lotul 3; autostrada Transilvania, între Cluj Napoca şi Oradea, autorizaţii de construire şi ordine de începere pe Nădăşelu – Poarta Sălajului şi Nuşfalău – Suplacu de Barcău. Sunt mai multe proiecte de variante ocolitoare care au fost deblocate: centura Zalău, centura Tecuci, centura Tg. Jiu – acolo mai e ceva de lucru, încă nu sunt mulţumit de cum lucrează acel constructor„, a precizat Drulă.
Pentru 2021, a mai spus ministrul demisionar, drumul expres Brăila – Galaţi e în fază de proiectare, iar constructorul intenţionează să înceapă lucrările în octombrie.
„Am contractat proiectarea şi execuţia pentru drumul expres de legătură Oradea – A3. Am lansat licitaţia pentru A7 Ploieşti – Buzău, modernizarea Centurii Bucureşti pe sectorul sud-vestic, sfertul de inel sud-vestic între DN5 şi A1, apoi modernizarea DN 71, între Târgovişte şi Sinaia, licitaţie lansată zilele trecute pentru modernizarea acestui sector. Lucrurile merg bine pe tronsonul 1 din Sibiu – Piteşti. Va fi finalizat în 2022 Podul de la Brăila, pe lotul 4 din Sibiu-Piteşti a fost anunţat câştigătorul zilele trecute”, a adăugat acesta.
În ceea ce priveşte A7, autostrada Moldovei, aici urmează obţinerea acordului de mediu şi aprobarea în Guvern a proiectului pentru tronsonul Buzău – Focşani.
„Ce urmează: pe A8 am semnat pe 8 aprilie pe Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni pregătirea proiectului tehnic şi e în curs de elaborare; pe Tg. Mureş – Tg. Neamţ, într-un contract foarte prost pornit din urmă, am prioritizat şi vom avea livrarea în perioada următoare a sectoarelor din capete, cele finalizate din PNRR. Săptămâna aceasta vom avea şi la Lugoj – Deva, lotul 2, short-list-ul pentru depunerea de candidaturi. Un proiect pe care l-am scos de la sertar este A4 Sud, alternativa Techirghiol, continuarea autostrăzii A4 spre Olimp. Un alt proiect este A3 Făgăraş – Braşov, iar pe A0, inelul de centură al Bucureştiului, suntem în target ca pe sud, pe semi-inelul sudic, să circulăm în 2023, iar pentru nord rămânem cu 2024„, a conchis fostul ministru.
De construcția autostrăzilor, drumurilor naționale și drumurilor expres se ocupă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor.
CNAIR organizează licitații pentru proeictare, execuție, dirigenție de șantier și supervizare de șosele, pentur care plătește din bugetul propriu. CNAIR este, de asemenea, și entitate ce poate atrage fonduri europene pe proiecte.
Centura Bacau este TERMINATA .