
Filozoful Jurgen Habermas a avertizat ca Berlinul a facut o analiza eronata a crizei euro si ca raspunsul ”egoist” al Germaniei submineaza fundamentele UE. Adresandu-se politicienilor social-democrati, Habermas a criticat acest SPD ca a sprijinit, atat in coalitia cu crestin-democratii cat si din opozitie, ”tratamentul drastic” la care Germania a supus mai multe state UE.
Abordarea favorabila investitorilor la care a recurs Angela Merkel a daunata democratiei si a avut consecinte sociale ”teribile” in tarile lovite de criza, dar au dus si la aparitia unui nou val de nationalism in intreaga Europa.
”Nu este interesul nostru national sa ajungem din nou in pozitia de hegemon care a dus care doua razboaie mondiale si care nu a fost depasita decat prin unificarea Europei”, a spus profesorul Habermas, in varsta de 84 de ani, vorbind la o conferionta a SPD, la Potsdam.
Habermas a criticat interpretarea data de guvernul german crizei euro, adica ”o criza a datoriilor suverane”. Acest model de analiza ar fi ignorat faptul ca multe tari lovite de criza s-au confruntat cu ”evolutiile datoriilor private si nu, asa cum se sustine, cu politicile bugetare deficitare”.
Inarmat cu o asemenea analiza eronata, Berlinul si-a folosit puterea politica si economica pentru a impune masuri de salvare potrivite traditiilor sale economice, insa nu si economiilor aflete in criza. Mai mult, filozoful german arata ca aceste masuri nu au fost impuse prin canalele traditionale ale institutiilor UE, ci prin auto-acordarea unor puteri suplimentare in Consiliul European.
In opinia filozofului german, abordarea tehnocratic, interguvernamentala, prin care Germania ”a tratat guvernele nationale si cetatenii ca pe niste copii minori” a redus apetitul pentru integrarea europeana. ”Guvernul federal a jucat de pe o pozitie de hegemon in Europa si a creat o situatie exploziva”, a spus Habermas.
Pe de alta parte, un studiu recent publicat in Germania vine sa deconstruiasca mitul potrivit caruia rapida recuperare economica a Germaniei in anii 2000 s-a datorat reformelor economice si sociale luate in timpul guvernului Gerhard Schroeder, si care acum sunt impuse de Berlin tuturor economiilor euro aflate in criza si nu numai. Studiul publicat de Journal of Economic Perspectives arata ca aceste reforma ”nu au fost esentiale in procesul imbunatatirii competitivitatii industriei germane.”
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.