Moto: „Hârtiile oficiale reprezintă fundamentul neprețuitei stabilități“ (Legiuitorul universal)
Măsurile tranzitorii ale hârtiilor oficiale şi importanţa datei emiterii lor
Deci, aşa cum s-a arătat în episoadele trecute, unele hârtii oficiale – de fapt, majoritatea! – au o perioadă de valabilitate limitată. Ele nu sunt decât expresia scrisă a unor prevederi legale, iar legile se schimbă în funcţie de momentul istoric, de dezvoltarea economică, de partidele la putere, de capriciile unor conducători (ori ale iubitelor lor), de starea atmosferică în care sunt obligaţi să lucreze legiuitorii.
(Specialiştii au calculat că în caz că plafonul de nori este jos, legile devin mai aspre cu 27%, iar dacă cerul este senin, devin mai permisive cu 31%. Totuşi, atenţie! Dacă legislativul este obligat să funcţioneze pe caniculă, atunci reglementările nu numai că nu devin mai blânde, ci, tocmai dimpotrivă, pot să ajungă mult mai severe – până la 43%. Este aceeaşi situaţie ca şi în cazul sentinţelor judecătoreşti, unde cifrele statistice sunt asemănătoare, fiind tot în funcţie de starea atmosferică şi de digestia Completului. La ora aceasta se lucrează la o cercetare privind influenţa somnului judecătorilor în noaptea de dinaintea pronunţării.)
Aşadar, avem legi şi modificări la legi, precum şi legi abrogate. Cetăţeanul nu este expert în domeniu – şi nici nu trebuie să fie! -, aşa că habar n-are, de pildă, că articolul 24b, aliniatul 3 din Legea 287 nu numai că s-a modificat, dar a fost chiar infirmat de noul aliniat 3c. Aşa că onoratul contribuabil se va pomeni în cutia poştală cu o hârtie oficială cu antet, titlu, dată, conţinut, ştampilă şi semnăturile de rigoare, hârtie care îl va lămuri chiar şi pe înţelesul său (care nu este expert în domeniu) că trebuie să răspundă – la nevoie, chiar penal! – în virtutea acestui nou aliniat 3c al vechiului articol 24b din Legea 287 modificată şi adăugită..
Spre deosebire de Articolul 36 aliniatul 2 al aceleiaşi Legi care, deocamdată, se contrazice cu noul aliniat 3c al vechiului articol 24b din Legea 287 modificată şi adăugită. Dar în privinţa aceasta, cei mai competenţi specialişti sunt preocupaţi – nu de ieri, de alaltăieri, ci de douăzeci şi trei de ani – să găsească soluţia justă de compromis. Până ce o vor găsi, onoratul contribuabil este bun de plată (cu penalizări).
Însă, din nou, atenţie! Modificările unor legi pot să se desfăşoare într-un ritm alert (aşa cum într-un ritm alert se desfăşoară şi viaţa. Care, din păcate, este atât de scurtă.). Luând ca exemplu tot amintitul aliniat 3 al articolului 24b din Legea 287, onoratul contribuabil trebuie să se grăbească să-şi achite contribuţiile, întrucât efectele acestui act normativ au fost schimbate după numai trei zile lucrătoare, iar cine nu s-a încadrat în acest termen va plăti o amendă contravenţională. Amenda aceasta nu este exagerat de mare, însă, conform noii reglementări, ea a fost modificată, astfel încât la amenda respectivă se vor adăuga şi procentele de penalizare prevăzute de Hotărârea de Guvern 143. (Unii cetăţeni au avut nesăbuinţa să dea Statul în judecată, pe motiv că H.G. 143 nu este aplicabilă la aliniatul 3 al articolului 24b din Legea 287 modificată. Dar Curtea, în Înţelepciunea Ei, luând în considerare Legea 372 articolul 2 aliniatul 1, precum şi Legea 399 articolele 2-4 şi Legea 401 republicată, a respins contestaţiile reclamanţilor şi i-a obligat să plătească, pe lângă cheltuielile de judecată, noile penalităţi de întârziere care, în acest caz, conform Legii 354 articolul 3 aliniatul 3, se ridică la de două ori şi jumătate faţă de suma de pornire. Doar că, ţinând cont de calitatea procedurală a reclamanţilor, nu li s-a imputat decât parţial punerea sub îndoială a Legilor Statului, aşa că, în privinţa aceasta, au fost doar condamnaţi cu suspendare. Chiar şi când Statul este atât de binevoitor cu cetăţenii, cu Statul nu te joci!)
Astfel că, aşa cum am arătat atât de limpede, hârtiile oficiale reflectă întocmai şi cu maximă celeritate în fiecare moment modul cum cetăţeanul trebuie să se poarte zi de zi din punct de vedere economic, politic, social şi desigur patriotic. Atât în public, cât şi în familie.
Că altfel, n-ar fi decât haos!