Jalonul 121 din PNRR prevede numirea de conduceri bazate pe principiul guvernanței corporative în companiile de stat. Acest principiu implică numirea unor conduceri pe criterii meritocratice, după concursuri transparente și nepolitizate. Comisia Europeană a cerut schimbarea conducerii la Hidroelectrica după ce a constatat că fostul președinte, Karoly Borbely, a fost membru în Consiliul de Supraveghere și făcea parte din CNR (Comitetul de nominalizare și remunerare).
„Acesta a fost numit CEO pe baza recomandărilor făcute de către CNR din care acesta a făcut parte”, a acuzat Comisia. Lui Borbely nu i-au fost aduse acuze legate de competență, dar Comisia a sugerat faptul că numirea ar fi fost afectată de un conflict de interese. Atunci, Karoly Borbely a convenit de comun acord cu Hidroelectrica să se despartă de companie. A plecat din funcție atunci și directorul financiar, Marian Fetița. Decizia plecării a fost argumentată prin necesitatea păstrării jalonului din PNRR.
Miercuri, 26 noiembrie, cu două zile de data limită pentru atingerea jalonului, Hidroelectrica a decis reluarea concursului pentru postul de CEO. Nici procedura pentru un nou director financiar nu a fost finalizată: niciun candidat nu a trecut de faza interviului.
„Niciun candidat nu se aliniază pe deplin cerințelor asociate funcției de CEO în acest moment”
Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a argumentat reluarea procesului prin faptul că primii clasați în concursul pentru funcția de director general nu ar fi potriviți pentru poziție.
HotNews a scris că pe primul loc în cadrul concursului a ieșit Mihai Aniței. Acesta a fost CEO al combinatului Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa. Al doilea clasat în concurs, care a fost refuzat pe aceleași criterii, a fost Radu-Ioan Constantin, inginer și economist, care lucrează din 2008 în Hidroelectrica.
Comisia de Supraveghere a decis reluarea imediată a procesului de selecție a directorului general. Asta înseamnă faptul că Hidroelectrica nu mai are timp fizic să facă o numire pe criterii de guvernanță corporativă până vineri, 28 noiembrie, când este data limită a jalonului 121 din PNRR. România și-a asumat această reformă.
„Nu a ieșit cine trebuie”
Claudia Pîrvoiu de la HotNews a relatat un mesaj pe care l-a primit după decizia reluării procesului de selecție. „Astăzi va fi anulat procesul de numire la Hidroelectrica. Nu a ieșit cine trebuie. Nu știu de unde să-l apuce pe cel care a ieșit. Nici cel de pe locul doi nu este din joc. Rămâne interimar Bogdan Badea până vor fi aduși oamenii lor. Pretextul este că oricum nu se face jalonul, ce mai contează încă o ratare.”
Jalonul nu ar fi fost atins pentru că Hidroelectrica nu a numit un director financiar în timp util. Procesul a fost oprit la interviuri, unde toți cei patru candidați calificați nu au dat dovadă de competențe pentru a fi numiți în funcție.
Concursul pentru CEO a găsit însă cei doi candidați competenți pentru post, Mihai Aniței și Radu-Ioan Constantin. Dar „nu a ieșit cine trebuie”, spun surse din Hidroenergetica pentru HotNews.
„Nu contează CV-ul, experiența profesională, Aniței este din afara calculelor politice, nu e de-ai lor, ei nu știu dacă răspunde ordinelor politice, iar Constantin nu este agreat tocmai pentru că, de-a lungul timpului, s-a opus unor solicitări”, au explicat sursele HotNews.
Director interimar va fi Bogdan Badea. Numele acestuia apare într-o investigație Recorder. Materialul arată că Hidroelectrica a furnizat energie fără factură de 2 milioane de euro pentru instituții religioase și afaceriști cu conexiuni politice.
Nazare: Discutați cu miniștrii responsabili
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare s-a spălat pe mâini în cazul numirilor unor conduceri la companiile de stat după principiul guvernanței corporative. Acesta a fost întrebat chiar despre cazul Hidroelectrica.
„Țintim să avem cât mai mulți bani din PNRR. Modul cum aceste ținte sunt îndeplinite, vă rog să discutați cu miniștrii responsabili”, a spus Nazare. „Ministerul Energiei și MIPE se ocupă de acest subiect.”
Contactat de HotNews, ministrul Energiei Bogdan Ivan nu și-a asumat responsabilitatea pentru reforma conducerii Hidroelectrica. Acesta a spus că nu are atribuții în numirea conducerii Hidroelectrica și că de asta se ocupă Consiliul de Supraveghere. Totuși, consiliul este format din membrii propuși de minister.
Trei milioane de euro a dat Hidroelectrica pe salariile șefilor, în 2024
Cea mai profitabilă companie a statului român este Hidroelectrica, cu un plus anual de patru miliarde de lei, potrivit unui clasament publicat de AMEPIP.
Fostul șef al Hidroelectrica, Karoly Borbely, care a demisionat recent, după ce oficialii de la Bruxelles au reclamat faptul ca numirea sa a încălcat regulile guvernantei corporative, a câștigat circa 2.4 milioane de lei, brut, în 2024. Înseamnă peste 38.700 de euro, brut, pe lună, la un curs leu-euro de 5,08. La fel au primit și ceilalți patru membri ai Directoratului.
Suma totală cheltuită pentru remunerația șefilor companiei a ajuns la aproape 11,7 milioane de lei brut, 6,9 milioane de lei net. Rezultă un venit lunar net pentru fiecare dintre cei cinci șefi de 23.000 de euro.
Cei șapte membri ai Consiliului de Supraveghere au luat în medie 4.000 de euro, lunar. Peste 3,5 milioane de lei, brut, pe an.
Hidroelectrica a plătit în total 15,3 milioane de lei brut, pe an, adică peste 3 milioane de euro, pentru indemnizațiile celor 12 directori și membri ai Consiliului de Supraveghere. Acum, aceștia au oprit numirea unui CEO ales prin concurs.
228 de milioane de euro, sub semnul întrebării
Jalonul 121 din PNRR condiționează reforma conducerilor companiilor de stat de primirea a 228 de milioane de euro. Jalonul este întârziat și banii fac parte din cererea de plată 3. Comisia Europeană a decis suspendarea plății până la îndeplinirea acestor criterii.
Comisia a setat ca dată limită pentru reformarea conducerilor mai multor companii de stat 28 noiembrie 2025. În funcție de gradul în care este făcută reforma, o parte din sumă va fi primită de statul român. Reforma vizează mai multe companii de stat. Dintre acestea, 13 sunt în domeniul energetic.
Alte 330 de milioane de euro depind de numirea unei noi conduceri la Agenţiei pentru monitorizarea performanţei întreprinderilor publice, până vineri. Ministrul Dragoș Pîslaru a afirmat că procesul poate fi finalizat până vineri și că România va primi banii pe acest jalon.
