Hidroelectrica scumpește energia de la 1 octombrie: cu cât cresc facturile pentru milioane de români

Președintele Asociației Energiei Inteligente (AEI), Dumitru Chisăliță, analizează motivele și consecințele deciziei și recomandă consumatorilor să nu accepte automat noile condiții.

Cât se scumpește energia și cum se vede în factură

Potrivit datelor citate, prețul energiei active urmează să urce de la 0,45 la 0,515 lei/kWh, o majorare de circa 14,4%, în vreme ce factura finală s-ar scumpi cu aproximativ 7%, diferența fiind dată de aria în care se face distribuția. Ca urmare, plaja de preț final ar trece de la 1,11-1,19 lei/kWh la 1,19-1,27 lei/kWh.

Raportată strict la banii pe kilowatt-oră, diferența pare mică, arată analiza. Reflectată în factura lunară, ea se traduce, în funcție de consum, astfel: pentru 100 kWh, un cost suplimentar de circa 8 lei, pentru 200 kWh, aproape 16 lei în plus, pentru 300 kWh, aproximativ 24 de lei mai mult, iar pentru 500 kWh, aproape 40 de lei peste factura actuală.

Vorbim, în cazul unei familii aflate în dificultate materială, despre un adaos lunar de 15-25 de lei, care nu poate fi văzut ca un simplu ajustament comercial: se adaugă, potrivit AEI, la scumpirile deja resimțite la alimente, la carburanți, la gaze și la alte servicii.

Hidroelectrica nu mai are monopolul prețului mic

Timp de mulți ani, imaginea de furnizor cu cele mai mici prețuri i-a atras Hidroelectricii o loialitate aproape necondiționată din partea consumatorilor, explică președintele AEI.

Ideea că orice contract Hidroelectrica reprezintă automat cea mai bună variantă nu mai reflectă, însă, felul în care funcționează astăzi piața: potrivit AEI, mecanismele reale ale pieței energetice nu au legătură cu simpatia consumatorilor, cu patriotismul economic sau cu recunoștința față de un brand, ci țin de clauzele contractuale, de preț, de durată și de condițiile comerciale.

Vara aceasta a fost relevantă în acest sens: furnizorul privat Nova Power & Gas a lansat pe piață o ofertă comercială deosebit de agresivă, cu tarife care, în anumite zone și pentru perioade limitate, au ajuns până spre 0,99-1,20 lei/kWh preț final, sub pragul pe care Hidroelectrica urmează să îl practice. Iar faptul că un furnizor privat, nevoit să cumpere o pondere importantă din energia pe care o vinde direct din piață, a putut oferi pentru o vreme un preț mai bun decât cea mai importantă companie hidroenergetică a țării demonstrează, potrivit sursei citate, că Hidroelectrica nu are exclusivitate asupra prețului avantajos.

Bineînțeles, era vorba despre tarife promoționale ale Nova, fixate diferit în timp, unele valabile doar câteva luni, altele întinse pe un an întreg, se precizează în analiză.

Concluzia președintelui AEI nu este, însă, că trebuie părăsită Hidroelectrica, ci că orice contract nou, indiferent de companie, merită verificat și comparat cu restul pieței, pentru a fi ales cel care oferă avantajul cel mai mare la un moment dat.

Motivele scumpirii

Compania invocă o producție hidro mai slabă, debite reduse, obligația de a suplimenta cantitatea de energie cumpărată direct din piață și apropierea perioadei reci, când randamentul fotovoltaicelor scade și el, arată AEI.

Datele citate arată că, în primul semestru al lui 2026, veniturile companiei s-ar fi ridicat la aproape 6 miliarde de lei, iar profitul net ar fi ajuns la 2,57 miliarde de lei, cu 62% peste nivelul anterior. Nu vorbim, așadar, despre o firmă aflată în pragul falimentului și silită să arunce povara financiară asupra clienților, ci despre unul dintre cei mai profitabili operatori aflați în portofoliul statului, conform aceleiași surse.

O companie strategică

Președintele AEI nu contestă dreptul Hidroelectrica de a-și acoperi costurile și riscurile asumate, dar ridică o altă întrebare: dacă o companie ale cărei active hidro au fost ridicate prin munca a zeci de generații de români ar trebui să caute maximizarea profitului întocmai ca orice comerciant obișnuit.

Hidroelectrica rămâne, în același timp, o companie comercială și una strategică, se arată în analiză. Dacă singurul scop devine trimiterea către bugetul de stat a unor dividende cât mai mari, energia produsă ieftin încetează să mai apere competitivitatea economiei și a locuitorilor țării, transformându-se într-un soi de taxă indirectă aplicată pe o cale ocolită: „Statul ia bani dintr-un buzunar al cetățeanului și îi numește profit”, conchide Dumitru Chisăliță.

Înainte de a semna noul contract

AEI atrage atenția clienților Hidroelectrica cărora li s-au trimis notificări despre noile condiții că ar trebui să analizeze câteva elemente-cheie: tariful final, socotit împreună cu toate taxele care se adaugă, aria de distribuție la care se raportează acel tarif, intervalul pentru care rămâne fix, valoarea la care urcă după ce trece o eventuală perioadă promoțională, dacă se percepe un abonament, zilnic ori lunar, regulile după care se face facturarea și plata, mecanismul prin care furnizorul poate opera modificări ulterioare de preț, precum și calitatea relației cu clienții și viteza de rezolvare a reclamațiilor.

Iar dacă un alt furnizor vine cu un cost final mai redus și clauze mai bune, președintele AEI e de părere că renunțarea la Hidroelectrica ar trebui făcută fără ezitări.

Concurența trebuie folosită, nu doar invocată

De ani buni, autoritățile susțin că liberalizarea pieței și concurența le dau românilor libertatea de a-și alege furnizorul, iar potrivit AEI, această libertate se poate folosi chiar și „împotriva unei companii de stat”, atunci când situația o cere.

Când Hidroelectrica scumpește, iar altcineva propune un tarif mai bun, plecarea are sens, la fel cum revenirea rămâne posibilă mai târziu, dacă fie Hidroelectrica, fie un alt jucător vine cu o variantă mai avantajoasă. Aceasta este, potrivit sursei citate, esența unei piețe cu adevărat concurențiale: nu atașamentul emoțional față de un brand anume, ci mecanismul prin care alegerile clienților impun disciplină furnizorilor.

Vara aceasta, Nova Power & Gas a arătat, prin propria campanie, că poziția fiecărui furnizor în raport cu ceilalți se poate schimba de la un sezon la altul, susține Dumitru Chisăliță. Totuși, niciun furnizor nu ar trebui ridicat la rang de „religie comercială”: o ofertă bună azi riscă să nu mai fie și mâine, iar observația se aplică la fel de bine Hidroelectricii ca oricărui alt jucător din piață.

Mai mult decât o simplă scumpire

Majorarea aplicată de Hidroelectrica depășește, potrivit AEI, o simplă creștere de circa 7% a facturii, fiind mai degrabă un indiciu că țara riscă să rămână fără ultimul exemplu solid de preț accesibil la curent electric, o direcție pe care alți furnizori ar putea-o prelua rapid. Cu atât mai frapant este că fenomenul are loc într-o țară care stă pe resurse hidro, nucleare, de gaze, de cărbune, eoliene și solare, dar care ajunge totuși să le prefacă în facturi împovărătoare pentru propria populație, se precizează în analiză.

Recomandarea finală a AEI este ca niciun client care primește o notificare de la Hidroelectrica să nu semneze pe loc: „Consumatorul nu trebuie să rămână fidel furnizorului. Furnizorul trebuie să rămână competitiv pentru consumator. Consumatorul trebuie să ajungă la un Preț Corect la Energie Electrică”, conchide Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Citește și: Premierul Ilie Bolojan acuză Hidroelectrica. S-au dat bonusuri de performanţă de 150.000 – 180.000 de euro