HK Viborg – Oltchim 28-21 (14-11)

Ceea ce minţile lucide din lumea sportului cu mingea mică au prezis, s-a întâmplat. Oltchim Râmnicu Vâlcea nu doar că nu a reuşit un rezultat pozitiv în Danemarca, dar a şi pierdut la scor, 21-28. Diferenţa ar fi putut fi mai mare, dacă pe final, gazdele nu s-ar fi relaxat, permiţând oaspetelor să puncteze de două ori, la scorul de 28-19.

Paradoxal, vâlcencele au intrat mai bine în joc, până în minutul 15, mergând umăr la umăr cu adversarul, în trei rânduri conducând cu un gol, sau două, 7-5 în minutul 12. Din acest moment, tabela de scor „îngheaţă” timp de 10 minute pentru Oltchim, şi în minutul 22, scorul ajunge 10-7 pentru Viborg. Au fost 10 minute care au decis nu doar câştigătoarea, ci au prefigurat şi o diferenţă liniştitoare pentru daneze. Este inexplicabil şi totodată inadmisibil ca o echipă cu pretenţii la trofeul continental să nu înscrie nici un gol timp de 10 minute. Logic, repriza se încheie cu trei goluri avantaj pentru gazde: 14-11.

Partea a doua a jocului nu a avut nici un istoric. În primele minute ale reprizei a doua gazdele înscriu trei goluri în inferioritate numerică, în timp ce româncele au ratat două atacuri din trei având o jucătoare în plus pe teren. Din minutul 36, Viborg le ţine în permanenţă pe vâlcence la o distanţă de 6 sau 7 goluri, cea mai mare diferenţă – 10 goluri – înregistrându-se în minutul 55.

Româncele au înscris totuşi 27 de goluri

Oltchim a pierdut la scor din trei motive. În primul rând s-a apărat catstrofal. Cea mai bună jucătoare a gazdelor, Bojana Popovic a punctat de 9 ori. Pe parcursul jocului, au alternat fazele când Popovic a fost luată om la om, dar s-a dovedit – lucru specific handabalistelor române, şi nu de ieri, de azi, ci de peste 25 de ani – că în astfel de situaţii nu se ştie cum să fie anihilate pivotul advers şi pătrunderile extremelor. Al doilea om de gol al danezelor a fost Cristina Vărzaru (6 reuşite), care se află în faţa cuceririi celui de-al treilea trofeu European cu Viborg, după Liga Campionilor 2006 şi 2009. Pentru chimiste, cele mai multe goluri le-au înscris, Neagu şi Stanca (câte 6) şI Lecuşanu (3). Un al doilea motiv al înfrângerii la scor îl constituie lipsa totală de concentrare în fazele de atac atunci când gazdele aveau un om în minus pe teren.

Este specific pentru handabalistele românce – nu doar cele de la Oltchim – în meciurile internaţionale gestionează mai mult decât modest situaţiile de superioritate numerică. De altfel, s-a observat şi la vâlcence, dar şi la echipa naţională (în fapt tot Oltchim plus Vărzaru şi încă una sau două jucătoare care evoluează în străinătate) o neştiinţă a abordării jocurilor cu adevărat decisive. La handbalistele romance nu există acea răutate (în sensul bun al cuvântului) de care trebuie să dea dovadă în teren, lipseşte practic mentalitatea de învingător.

De unde până unde “galactice”

În al treilea rând, o vină aparţine şi celor care au creat o legendă de invincibilitate în jurul echipei vâlcene, catalogându-le ca fiind galacticele handbalului European. (Comparaţia cu Real Madrid este o glumă proastă. Acolo s-a “inventat” termenul de galactic, pentru că a fost vorba de adunarea sub acelaşi echipament a unui conglomerat de super-jucători aduşi din cele mai puternice campionate şi de la cele mai puternice echipe).

Trebuie totuşi să nu ne îmbătăm cu apă rece. Oltchim este campioana unei ţări care în ultimii 40 de ani a jucat doar două finale (1973 şi 2005 – ambele pierdute) la campionatele mondiale, şi nu are nici o prezenţă pe podium la Jocurile Olimpice şi la campionatele europene. În schimb Viborg este o “multinaţională” cu jucătoare de mare valoare, o abonată la trofeele europene, iar naţionala Danemarcei are o colecţie frumoasă de medalii la principalele competiţii inter-ţări.

Ce spune antrenorul Radu Voina

“S-a văzut foarte clar, am fost depăşiţi. Am tratat faza de apărare ca nişte domnişoare. Cu nişte interi de talia lui Viborg trebuie să intri la rupere, dar noi am stat cuminţi. Am greşit foarte mult şi la nivelul acesta e foarte greu să joci, să mai recuperezi. Am lăsat braţele jos şi am fost depăşite de importanţa jocului. Am fost neputincioase, din gură am dat şi am zis că putem, dar picioarele nu le-au ascultat pe fete. Viborg s-a văzut că are o experienţă mult mai mare, nu s-au speriat, nu le-a depăşit miza. Ne vom bate în retur, vom încerca să facem un meci bun şi să ieşim cu fruntea sus. Trebuie să ne recompensăm în faţa suporterilor, suntem datori". (Radu Voina pentru ProTV)