S-ar putea crede că urmează o poveste de dragoste. Pentru că voi vorbi mai jos despre o EA (să-i spunem Meno) și un EL (să-i spunem Andro). Unii s-ar putea gândi chiar la o poveste de dragoste specială, având în vedere că EA și EL (Meno și Andro) trec printr-o stare hormonală aparte, caracterizabilă prin sufixul Pauză. Pe scurt, ca eroi și stare, cei doi compun două tot-uri: Meno-Pauză și Andro-Pauză.
Pe lângă starea hormonală aparte, extrem de importantă în cele ce urmează deoarece, după cum se știe, hormonii, când dă strechea-n ei, zburdă, tropăie și sparg totul primprejur, Meno și Andro mai au ceva în comun: bărbia în patru dimensiuni. Adică cu o dimensiune în plus față de anatomia consacrată: la Meno bărbia e o spatulă de rașchetat platourile cu cârnați, la Andro o desagă de pelican sardanapalic, trăgând în jos, spre soileli orizontale post-crăpelniță.
Dar, pentru că încă mă aflu la faza portretistică, nu mă pot abține să vă împărtășesc o bănuială în legătură cu cei doi: eu cred că ei descind direct din Goya, și că sunt eroii tabloului „Regozijo” (Bucurie). Întrupați pentru o zi în România, București, GDS, cu scopul unic de a-l îngropa electoral pe Dacian Cioloș. Priviți-i și contraziceți-mă dacă vă dă mâna!!
Meno (EA), apare abrupt în eveniment (de fapt îl creează), interzicând reporterilor A3 să participe la un dialog cu premierul Cioloș organizat de Grupul pentru Dialog Social (GDS). Cum v-am prevenit, Meno (EA) nu are argumente, nici coerență, nici logică ci doar hormoni. Hormoni tropăind. În lipsă de cârnați, bărbia ei rașchetează nervii anteniștilor. Sunt cam ațoși dar foamea-i foame!
Andro (EL), pare veşnic deranjat din somn. Marea sa dramă, de-o vreme, este că, la dânsul, spre deosebire de Meno, hormonii moțăie cu program prelungit și, din păcate, alt motor, de rezervă, nu mai are. L-a lăsat și ardoarea filozofică și mirajul „patriei mici”; totul e lâncezeală și irosire. I-a scăzut moralul, i-au căzut fălcile; în pivnița bărbiei, cum spuneam, gravitația și excesul de cosmeticale au lăbărţat totul vertical, spre orizontală.
Stă plictisit pe o canapea, alături de Dacian Cioloș, și își privește ceasul. Vrea să-l întrerupă pe primul ministru, să ia cuvântul cât încă nu se face ora lui de somn oficial. Dar, domnul Cioloș, nu și nu! Venise pregătit cu o frază de acasă și ținea morțiș s-o spună. Ceva despre A3 și o mocirlă.
După ce Dacian Cioloș și-a rostit ironia agronomică la adresa A3, o minune s-a produs! Un hormon din fierea lui Andro (EL) a tresărit, întrerupând somnolența. Un rânjet, din viscerele brusc inundate de hormoni, a apărut pe chipul lui Andro. O acoladă a brațelor sale a refăcut poziția din pictura lui Goya. Din nou printre resuscitați!
***
GDS este o parte dintr-un imperiu. Imperiul „intelectualilor lui Băsescu”. Construit, nu-i vorbă, încă de pe vremea lui Iliescu și Năstase, cu bani de la buget și contra multe și elaborate osanale. GDS înseamnă un sediu fastuos, cu propria grădină, în buricul Bucureștiului, dar mai înseamnă și finanțări pentru programe, pentru Revista 22 și pantru salariați voraci precum Andreea Pora. În același imperiu intră și Dilema Veche și Editura Humanitas, dăruită domnului Liiceanu pe nimic de prietenul Andrei Pleșu pe când era ministru, și alte acareturi și stimulente costisitoare precum publicări ori traduceri preferențiale, ale scriitorilor prieteni, în toate limbile pământului.
De la ușa acestui GDS, finanțat până la urmă de noi toți, a fost dată afară televiziunea A3 (dimpreună cu milioanele sale de telespectatori) invocându-se un eveniment privat, o clădire privată, chiar și o curte privată!!! Pentru ca, în dosul respectivei uși, să poată fi batjocorită mai mult de jumătate din populația României.
Dacian Cioloș nu a căzut într-o capcană întinsă de fierea leneşă a domnului Liiceanu ori de hormonii sprinţari ai doamnei Pora, atunci când a zis ce-a zis. Pe Dacian Cioloș nu l-a luat gura pe dinainte, făcând gafa monumentală pe care a făcut-o. Dacian Cioloș a venit chitit să spună „glumița” sa de orezar (priviți înregistrarea și veți observa că atunci când Gabriel Liiceanu a vrut să ia cuvântul, Dacian Cioloș nu l-a lăsat, insistând că mai vrea să facă o precizare. Și a făcut-o! Cea cu A3 și mocirla).
Dacian Cioloș a intenționat, prin evocarea amintirilor sale ca amfibian, să provoace un conflict. O stare de emoție și confuzie pe care să o poată apoi specula emoțional, pe Internet, păpușarii lui din umbră. I-a ieșit exact pe dos.
Mihai Gâdea a avut inteligența să-i dejoace planul. Seara s-a terminat cu un eșec pentru Dacian Cioloș.
Dar la acest eșec un rol decisiv l-a avut GDS și eroii săi descinși din Goya: Meno-Pauză și Andro-Pauză. Aceștia au creat cadrul emoțional de excepţie și au ridicat la cote uriașe interesul pentru emisiunea lui Mihai Gâdea.
De-asta spun: ieri, prin deschiderea arătată pentru dialog și armonie socială, Grupul de DIALOG SOCIAL a reușit cu brio să-și arate adevărata față și să-l îngroape pentru alegerile de duminică pe tehnocratul și echidistantul și prea-cinstitul Dacian Cioloș.
P.S. Apropo de „prea-cinstitul” Dacian Cioloș. Acesta a mințit grosolan, în emisiunea lui Mihai Gâdea, când a încercat să explice minciuna Ralucăi Prună la CEDO susținând că aceasta s-ar fi referit la promisiuni neîndeplinite ale unor guverne anterioare (Cioloș: „Dna ministru a explicat. Noi ca tara si guvernele Romaniei s-au angajat de multe ori si nu s-au tinut de cuvant. Despre asta este vorba. Nu mai putem continua cu genul acesta de lucruri”). În realitate doamna Prună (http://www.mediafax.ro/social/declaratie-uluitoare-a-ministrului-justitiei-raluca-pruna-in-fata-csm-am-mintit-la-cedo-ca-am-asigurat-buget-pentru-sapte-penitenciare-video-15780817) s-a referit exact la guvernul din care dânsa face parte, la guvernul Cioloș (care, chiar el a comis ”genul acesta de lucruri”), deci a mințit cu bună știința și pe deplin informată aupra realității (“Ştiţi cum e, domnule judecător, ca la penitenciare, unde eu m-am dus şi am minţit la CEDO şi spun bine minţit la CEDO, că eu am crezut că dacă mi se dă o hârtie sub semnătura cuiva din statul român… Deci eu am minţit acolo spunând că noi am asigurat buget pentru şapte penitenciare a câte 150 de milioane pentru fiecare penitenciar, ergo aproape un miliard de euro, dar astea erau nişte bune intenţii, pentru că în realitate în buget noi nu avem aceşti bani”).
Fac această precizare pentru corecta și deplina informare a celor care încă se mai iluzionează că Dacian Cioloș ar fi un prim ministru cu un altfel de profil decât politicienii huliţi de la vârful altor partide din România. Nu! Domnia sa este parte a unei echipe politice românești, cu bunele și relele acesteia.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.