Hristos a înviat!

Hristos a înviat, cititorilor cotidianul.ro și nu numai. Suntem în prima zi de Paște a unui an 2021 destul de ciudat din care așteptăm zile mai bune. Iată ce ar trebui să faci dacă vrei să-ți meargă bine.

De Magda Colgiu-David - Senior Editor
Hristos a înviat!

Hristos a înviat, cititorilor cotidianul.ro și nu numai. Suntem în prima zi de Paște a unui an 2021 destul de ciudat din care așteptăm zile mai bune. Iată ce ar trebui să faci dacă vrei să-ți meargă bine.

Hristos a înviat cititorilor cotidianul.ro și nu numai. Suntem în prima zi de Paște a unui an 2021 destul de ciudat din care așteptăm zile mai bune. Pandemia nu mai are colții atât de mari (sau cel puțin sperăm) iar vaccinul anticovid se poate dovedi o soluție. Totul e să vrem! Să-i credem pe medici și să avem grijă să ne protejăm în continuare de virusul care a îngenunghiat omenirea.

Și, pentru că suntem în prima zi a Paștelui ortodox, iată care sunt tradițiile pentru această zi importantă dar și ce ar trebui să facem ca să ne meargă bine în continuare. Și, cine nu-și dorește asta, mai ales, după acest ultim an?

Obiceiuri de Înviere în tradiţiile româneşti

În prima zi de Paşte duceam de mâncare la biserică (ouă roşii, brânză, friptură) şi mâncam cu toţii. Împărţeam cu cei veniţi fără mâncare.

În noaptea de Înviere, tineretul făcea foc mare în faţa bisericii, se adunau şi stăteau de vorbă.

Oamenii trebuie să ciocnească ouă roşii, de Paşte, Pe alocuri, in unele zone, copiii se spală cu apa în care a fost un ou înroșit și un bănuț, ca să aibă noroc și să fie sănătoși și roșii în obraz.

Cine moare în ziua de Paşte merge de-a dreptul în rai, căci raiul în acea zi este deschis pentru oricine.

Tradiţia mesei de Paşte

Tradiția, abandonată în mare parte din cazuri, presupunea ca, la prima masă din Duminica Paștelui, să se mănânce pască, ouă şi celelalte alimente sfinţite. Abia apoi, se ciocnesc ouăle. Chiar și aici există o regulă, la fel, destul de încălcată: întâi soţii, apoi copiii cu părinţii, părinţii cu celelalte rude etc. Se crede că toţi cei care ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe cealaltă lume. Omul căruia oul se ciocneşte sau se sparge primul este mai slab şi va muri mai curând. Cel căruia i s-a spart oul trebuie să-l dea celui cu oul mai tare.

Se pot ciocni ouă roşii până a treia zi după Paşti, până în ziua de Ispas sau chiar până la Duminica Mare. De la Duminica Mare până la Paştele următor nu se ciocnesc ouă roşii. În
ziua întâi ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile şi cu partea cealaltă.

La Paşte, luni, marţi, ieşeau femeile la porţi cu ouă roşii, vin, gogoşi, colaci, cozona şi împărţeau.

Învierea continuă şi obiceiurile, la fel

În prima şi a doua zi de Paşti se face hora de pomană, la care morţii vin şi privesc până asfinţeşte soarele. Celui decedat, flăcău ori fată, îi sunt menit trei hore; familia împarte în timpul
jocului ouă roşii, dulciuri, băutură, bucheţele de flori, batiste, legături de cap, prosoape, ştergare.

Dacă vrei să ştii dacă eşti cu noroc, ia un ou roşu fiert sfinţit din ziua de Paşti, pune-l deoparte, păstrează-l până la anul, în ziua de Paşti, şi atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc; de va
fi plin, eşti cu mare noroc, arată Artur Gorovei în „Credinţi şi superstiţii ale poporului român”.

Luni, după Paşte

A doua zi a Paștelui este ziua în care are loc, mai ales în Ardeal, obiceiul udatului. Feciorii udau fetele şi băieţii fetiţele, iar marţi fetele udau feciorii şi fetiţele pe băieţi. Udatul se făcea prin surprindere, cu apă neîncepută, iar acum, mai nou, cu parfum.

Fetele erau luate pe sus, așa îmbrăcate şi gătite ca de sărbătoare, duse la o fântână, pârâu, baltă sau la un eleşteu din apropiere. Acolo, li se turnau vreo două-trei cofe de apă pe ele, ori erau cufundate cu haine. In ciuda situației care ar putea părea deranjantă, fetele nu se supărau, ci, din contră, se bucurau, crezând că, anul acela se vor mărita.

 

Distribuie articolul pe:

22 comentarii

  1. Mulțumesc Doru Popescu, ești un ”ciumete” pe cinste, instruit, dar Marele Urs de Pluș căcăniu aruncă vorbe și fuge de rupe pământul când este lovit peste basca ornată cu pene de ”cucoș” de argumente istorice, nu isterico-revanșarde al căror mesager este.
    Mi-e teamă, Doru Popescu, că strădania noastră se lovește de îndărătnicia unui ”voluntar de etnie incertă” care nu știe în ce se bagă.
    Să nu se supere Marele Urs de Pluș Căcăniu pe ”ciumeții” corneliu și Doru Popescu!
    Te întreb, Mare Urs de Pluș Căcăniu: îți dai seama ce lecții poți primi de la românii care nu sunt ”doar” niște ciumeți?
    Eu îți recomand, Plușică, de la român-român la român de etnie progresist revanșardă, să-ți reprimi exprimările jignitoare, limba română este una bogată în cuvinte cu sensuri pe care nu le poți pricepe, nu vreau să pierzi timpul pe Gooogle încercâd a le descifra înțelesul…
    În ce-i privește pe maghiarii dim Transivania, nu sunt majoritar revanșarzi, doar cei cu dublă cetățenie pot crede că vor întoarce Roata Istoriei și vor țopăi de bucurie călcând în picioare Istoria Neamului Românesc.
    Din suflet de român îți spun pe limba ta: ”Nem, nem, soha!”
    Iar ție, Doru Popescu, îți mulțumesc pentru scurta ta expunere, cu speranța că vei continua să aperi românismul, scoțând din ignoranță și anonimat, pe toți monstruleții revanșarzi, postaci în Cotidianul.
    Maghiarii și românii transilvani au o soartă comună, se înțeleg și doar șefii lor sunt chitiți pe vrajbă și chilipiruri personale.

  2. catre un „hu” …
    In tara noastra, religia crestina (de tip arianista si non-evanghelica) este atestata inca din sec.II.
    Religia crestina, ca politica de stat, incepe cu un imparat roman de sorginte DACICA – Constantin cel Mare, cel care singur isi recunostea (cu mandrie) obarsia sa dacica. La Niceea (325), el combate si modifica religia noastra veche (arianista) si pune bazele religiei bizantine.
    Pe tearamurile noastre, au fost crestinati si gotii (Ulfila, anii 300), si bulgarii + neamurile slave (Chiril si Metodiu, anii 800-1000), precum si ungurii de pe meleagurile transilvanene (anii 900). Abia apoi, a aparut Stefan cel HU catolic (anul 1000).

    In ce limba posteaza pe acest forum „un hu”? In limba hu-pasareasca? NU. In limba moarta latineasca? NU.
    Posteaza in limba noastra ROMANEASCA, cea de sorginte geto-dacica-latinizatoare ! „Paste” este un nume de origine geto-dacica-latinizatoare.

    Cati dintre romani stim limba hu-pasareasca? NIMENI ! Cati dintre romani mai stiu latineste? Aproape NIMENI !
    Dar TOTI ROMANII vorbim ROMANESTE (limba noastra de sorginte geto-dacica-latinizatoare) !

  3. Marele Urs se dovedește a fi un MARE URS de PLUȘ, căcăniu la culoare, cu pene de cocoș la bască și degrabă dispărut pe calul său de lemn pe care își face selfiuri în zile de paradă.
    Atacă în haită cu alți ungurași detractori ai României, apoi dau colțul prin păduri încă nedefrișate și fuge și tot fuge de propria umbră, călare pe un cal de lemn cu ataș și motor sub 50 cmc, să nu aibă nevoie de permis.
    Marele Urs de Pluș se instruiește de zor prin munții României, răgnind în cor ”nem, nem,soha!”, continuând tradiția moștenită de câteva generații în neamul lor de plângăreți revanșarzi, că al lor kurtos kolac are o gaură prin care sticlele de palincă românească se văd dublu, denumirea e furată de la unguri și Ungaria, având o populație de 9 milioane cetățeni, se va lega la cap adăugând 6 milioane de români harnici, scandalagii și cam ciumeți după opinia Marelui Urs de Pluș ce se pregătește pentru sarcina de a suplaveghea formarea Ungariei Mari călare pe un cal de lemn, cu basca împodobită cu pene de cocoș moștenite de dinainte de 1900 de la…
    România cântă, Marele Urs de Pluș dansează!
    Așa că, domnule descendent al poporului maghiar salvat de Armata ruptă-n cur a României de bolșevism, cea care și-a arborat opinca strămoșească pe Parlamentul de la Budapesta, fă liniște: țăranii olteni-ostași salvatori ai neamului tău, sunt înaintașii românilor pe care tu, o hahaleră primitivă, îi hulești cu dispreț.
    Cuvântul ”a huli” vine probabil de la ”hula” pornită din senin pe lacul Balaton și a scufundat flotila din hârtie creponată a Amiralului Horthy…
    În final, spun că mi-ar place un PM ca Victor Orban, ungur naționalist patriot.
    Adică Ungaria are o șansă, Ursule de Pluș, sunt român și știu ce spun, cu toată durerea…

  4. In zi de sarbatoare (a doua zi de Paste ortodox al romanilor) despre ortodoxia din Transilvania (II):
    Prezența unor mitropoliți ortodocși în Ardeal este atestată documentar pentru prima dată în 1377, la Alba Iulia.
    Mitropolia Ortodoxa a Ardealului: Ghelasie de la Rîmeț 1377. Ioan din Caffa – în Hunedoara 1456. Ioanichie 1479. Daniil (după 1488), Marcu, Danciu (c. 1516 – 1550). Petru 1538. Ioan din Peșteana cca. 1553. Hristofor pana la 1560. Sava: 1560. Gheorghe: 1561-1562. Sava 1562 -1570. Eftimie 1571 – 1574. Hristofor 1574 -1579. Spiridon 1576. Ghenadie 1579-1585. Ioan, 1585-1605. Teoctist: 1606 – 1622. Dosoftei: 1623-1627. Ghenadie II 1627-1640. Sf. Ilie Iorest 1640-1643 Simion Ștefan 1643 -1656. Sf. Sava Brancovici: 1656 -1680 . Iosif Budai1680 – 1682. Ioasaf: 1682 -1683. Sava III 1684-1685. Varlaam 1685-1692. Teofil Seremi 1692 – 1697. Atanasie Anghel, 1697-1698, a semnat „Manifestul de unire” cu Biserica Romei. Scaun mitropolitan vacant 1701-1761: Episcopat afiliat la Mitropolia de Carlovit. Dionisie Novacovici (sarb) 1761 – 1767. Sofronie Chirilovici (sârb), episcop ortodox al Ardealului: decembrie 1769 – 1774. Ghedeon Nichitici 1783 – 1788. Gherasim Adamovici episcop ortodox al Ardealului, subordonat ierarhic de Mitropolia de Carloviț: 1789 – 1796.Scaun mitropolitan vacant 1797-1810. Românii ortodocși din Ardeal s-au aflat sub grija mitropolitului sârb Ștefan Stratimirovici (1790-1836) de la Carloviț. Vasile Moga. Episcop al Ardealului 1811-1845. Andrei Șaguna: Episcop: 1848. Mitropolit: 1864 1873. Procopie Ivașcovici: 1873-1874.1874 ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe la Carloviț. Miron Romanul 1874 – 1898. Ioan Mețianu 1899-1916. Vasile Mangra (1916-1918).

  5. In zi de sarbatoare (a doua zi de Paste ortodox al romanilor) despre ortodoxia din Transilvania (I):
    [[ Există date despre un voievodat transilvănean cu centrul la Alba Iulia, condus de Iula (Geula sau Gyula). Acesta a construit la Alba Iulia prima biserică bizantină din Transilvania la sfârșitul secolului al X-lea, având ca episcop pe Ieroteu.
    În primii ani ai secolului al XIII-lea, în contextul evenimentelor prilejuite de Cruciada a patra (1202-1204), izvoarele scrise maghiare relatează în anii 1204, 1205 și 1223 despre starea deplorabilă în care se aflau unele mănăstiri „grecești” (de rit ortodox) din regatul Ungariei, cât și despre măsuri abuzive împotriva autorității juridice a acestei biserici. Wiki]]
    [[ Although the Council of Buda prohibited the Eastern schism from erecting churches in 1279, numerous Orthodox churches were built in the period starting in the late 13th century. These churches were mainly made of wood, though some landowners erected stone churches on their estates. Most of these churches were built on the plan of a Greek cross. Some churches also display elements of Romanesque or Gothic architecture. Many churches were painted with votive portraits illustrating the church founders.. Wiki]]
    Mitropolitul Ioan de la Prislop a pastorit in timpul marelui domnitor Mihai Viteazul, cel care, pentru prima oara a infaptuit unitatea politica a celor trei Tari Romane.

  6. Din întrebarea finală a Marelui Urs de la 10:59, înțeleg că mama i-a fost OAIE, altminteri de ce scrie ”bree, ciumete?”…, dacă nu ar fi limba lui maternă? Hă?

  7. Nu-i bai că un unguraș ”educat face un român politicos ”ciumete”.
    Ungurașul ”Mare Urs Carpatin” nu are de unde să-mi cunoască nivelul intelectual, nici educația, dar te iert, nu-i bai!
    La noi, la români, sunt mulți oameni needucați, la fel ca la unguri, diferența o face că mare parte din români și unguri au șapte ani de acasă, iar cei cu educație potrivită, nu-și risipesc cei șapte ani de acasă în dispute sterile.
    Dar e bai mare, Mare Urs, căci nu sunt creștin ortodox din 1872, nu sunt nici măcar Pui de Matusalem…
    Sincer să fiu, nu am cu ce să mă laud, căci neamul meu românesc nu poartă pene de struț la fund, nici pene de cocoș la basca întoarsă pe dos la zi de sărbătoare, în defilări pe cai de lemn călare…
    Poporul meu creștin ortodox a salvat Ungaria de bolșevism, iar ostașii țărani-olteni, au schimbat steagul maghiar cu opinca românească pe Parlamentul din Budapesta.
    În spirit creștin ortodox, ostașii români rupți în cur și slab înarmați și-au rupt de la gură și au hrănit populația budapestani înfometată de bolșevicii unguri.
    În fine, populația Moldovei și-a întărit fibra cu aleasa contribuție a celor cunoscuți în istorie sub numele de ceangăi…, au găsit omenie și ajutor din toată inima de la un popor creștin ortodox.
    Nu i-a oprimat nimeni în Moldova românilor creștin ortodocși, spre deosebire de stăpânirea catolică maghiară fără Dumnezeu, care i-a oprimat, dezrădăcinat, alungat…
    ”Ciumetele” corneliu se laudă cu omenia poporului său creștin ortodox, prea cinstite Mare Urs,un
    Urs Carpatin prin Puterea lui Dumnezeu și Înțelegerea Poporului Român.

  8. @Corneliu impaciuitoristul sta de vorba cu dusmanul, ca, deh, asa e pe acolo. Iți place cum ti-a răspuns? Credeai ca ai cui sa-i vorbesti? In mintea săracului de el, te-a și dovedit.

  9. Adevărat a înviat!
    „… virusul care a îngenunghiat omenirea.”??? Cu voia dumneavoastră îmi permit să vă corectez: virusul cu care s-a îngenunchiat omenirea. Și, pentru că îi cred pe medici (majoritatea lor), nu mă vaccinez.

  10. Mare Urs, cunoști că popii tăi s-au școlit în școlile de profil din Transilvania, ÎN LIMBA LATINĂ?
    Ne poti spune în ce an au renunțat popii religieI tale catolice la predicile în limba latină, ieșind din ”epoca de piatră” în care spui că a rămas ortodoxia?
    Am înțeles, nu ne iubești poporul, dar nu te trimit nici la păcănele, nici după chibrite: cu respect te rog, din inimă de român, să ne respecți Sfintele Sărbători.
    Fiecare dinre noi, am lipsit la evenimente istorice pe care le-au trăit strămoșii, inclusiv ai tăi, lipsim de la evenimente contemporane ce trec pe lângă noi și cărora abia dacă le suntem chibiți, iar pe cxele viitoare nu avem putința de a le cunoaște și nici influența.
    Mesajul meu nu este unul de punere la colț, interpretează aceste rânduri ca o rugă adresată de un păcătos raâional către alt păcătos rațional, căci toți avem nevoie de înțelegere și iertare.
    De Sfintele noastre Sărbători de Paște Ortodox. îți doresc tot binele din lume Nației Tale, oricare ar fi ea?

  11. Nu exista ura mai mare decat ”in numele Domnului”, dar cea dintre catolici si ortodocși e cea mai mare. La inceput disputa doctrinelor, apoi păgânismele introduse in crestinătate (ca forma de PR – uneste si stapaneste) si ereziile, din care cea mai mare e anularea meritelor Mântuitorului prin conditionarea mântuirii prin fapte bune. Sau credinta reformatilor unguri in predestinarea lor ca stapani fata de romani… Brrr! Pe cine să arăți mai intâi cu degetul, spre cel care mînuia spada si rugul sau spre cel care cultiva mila si pomana? Vorba unui musulman, „ganditi singuri, ca nu doare”. Nimic nu intrece ura dintre croati si sarbi, nici macar aceea dintre greci si turci.
    Uite ca vine insa ecumenismul impăciuitor…

  12. Păi bre.. ai cam intârziat de la eveniment,. Și te-ai dus să cumperi chibrite de la o nație care nu recunoaște existența lui Iisus și nu-l pomenește in rugile sale,. Deci fundamentalismul bigot ortodox e mai rău ca epoca de piatră…

  13. Asa sa-ti ajute Dumnezeu ! Magda Colgiu David , si TUTUROR celor care indeamna la Vaccinare , familiei tale , si tuturor TRADATORILOR DE NEAM SI TARA . Inclusiv angajatilor STS , DACA imi vor bloca comentariul ( sunt FARA DE PACATE ) , MOTIV PT care blestemul meu , nu o sa poata fi dezlegat de nimeni . Asa sa va ajute Dumnezeu , politicienilor care ati tradat aceasta tara . Amin .

  14. Adevarat a inviat! sub teroarea vaccinarii si pandemiei nedeclarate in forma legala, pentru ca cetatenii sa fie despagubiti in urma traumelor psihic si fizic indurate in spitale, in urma ingroparii in cele mai oriblle conditii!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.