Judecătorii ICCJ arată, în sesizarea CCR, că modificările aduse Legii magistraților conțin sintagme nemaîntâlnite, un exemplu în acest sens fiind „informare conformă”, iar anumite prevederi au un catacter „lacunar și imprevizibil”.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) privind statutul magistraților, considerând că există aspecte de neconstituționalitate.
În cadrul sesizării, judecătorii de la instanța supremă subliniază că textul de lege utilizează o sintagmă nemaiîntâlnită anterior în legislația internă, respectiv aceea de „informare conformă”, sintagmă care neavând un conținut clar definit, „nu se înțelege la ce face referire cu exactitate, generând, prin urmare, un plus în ceea ce privește lipsa de predictibilitate al conținutului normei în cauză”.
De asemenea, se menționează că unele propuneri au un „caracter imprecis şi inadecvat” și conțin termeni precum: „manifestarea sau exprimarea defăimătoare” sau „în orice mod”, a căror „sferă de cuprindere nu poate fi determinată”.
„Astfel, utilizarea acestor termeni în conținutul textului legal creează o evidentă stare de insecuritate juridică în ceea ce priveşte modul de interpretare şi aplicare a acestuia, norma în cauză nereușind să ofere o garanție reală a respectării drepturilor constituționale împotriva arbitrariului”, conform sesizării transmise CCR.
Judecătorii critică și amendamentul referitor la faptul că „pensia nu poate fi cumulată cu salariul”.
„Din formularea textului nu se înţelege că magistratului îi este interzisă cumularea pensiei de serviciu cu indemnizaţia de magistrat, ci faptul că magistratul pensionat nu mai poate, în perioada dintre data pensionării şi împlinirea vârstei de 65 de ani să desfășoare nicio altă activitate salarizată. Această reglementare reprezintă o restrângere nejustificată a exerciţiului unor drepturi, cu încălcarea art. 53 din Constituţie. În plus, este încălcat dreptul la muncă prevăzut în art. 41 din Constituţie şi sunt create premisele unei duble discriminări a magistraţilor, atât în raport cu criteriul vârstei (în condițiile în care deși până la vârsta de 65 de ani cumulul nu este permis, ulterior împlinirii acestei vârste cumulul este permis) cât şi prin raportare la alte categorii profesionale, cu evidenta încălcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţia României”, se arată în documentul citat.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit, joi, în Secții Unite, conform dispozițiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la exercitarea controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, în legătură cu Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, legal constituite, prin Hotărârea nr.2 din 21 decembrie 2017, au sesizat Curtea Constituțională asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, transmite instanța supremă.
Legea prevede că CCR „se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei”.
Legea în legătură cu care a fost sesizată CCR este legea 303, privind statutul magistraților. O modificare adusă de Senat la Legea 303, privind statutul magistraților, este amendamentul lui Șerban Nicolae privind eroarea judiciară. Amendamentul a fost respins la Camera Deputaților, dar aprobat în plenul Senatului, care este cameră decizională.
Potrivit amendamentului senatorului Șerban Nicolae, după ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanțelor Publice se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară.
Diferența față de actuala lege este sintagma „se întoarce în mod obligatoriu”, față de „se poate îndrepta”, cum prevede legea 303.
O altă modificare este aceea că „termenul de prescripție a dreptului la acțiune al statului prevăzut la alin 8 este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul” față de „termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an”.
Este trist ce se intampla, de ceva timp, in Justitie. CSM-ul, care ar trebui sa asigura functionarea corecta, sa faca o reforma reala, benefica, este ineficient, divizat in grupulete pro si contra. ICCJ, Parchetul general, DIICOT, si DNA-ul lupta din rasputeri sa-si apere, sa-si conserve PRIVILEGIILE. Cum sa raspunda, vezi doamne, Magistratii pentru Erorile judiciare pe care le fac (de cele mei multe ori cu buna stiinta). De ce nu e voie sa se corecteze articolele din Codurile Penal si de procedura penala constatate de CCR ca neconstitutionale? Coduri adoptate „Pe repede inainte”. Apoi pentru comentatorii care enumara cati repetenti are PSD-ul in Parlament, ce sa facem daca acestia au fost votati de: pensionari, asistati sociale, de cei „spalati pe creier” si nu pe cei mai cinstiti, corecti ca: Alinuta Gorghiu, R. Turcan, Busoi, L. Orban,etc sau pe cei care vor sa salveze Romania de „Ciuma Rosie”? La modul serios ma intreb daca Opozitia e constienta, inventand atatea „proceduri” de manifestare in Parlament, cum se vor descurca cand vor ajunge la putere, daca vor ajunge in curand ?