Pensiile speciale: Iese la atac şi Curtea Supremă

UPDATE Secţiile Unite al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, joi, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la legea care impozitează pensiile speciale.

„În urma dezbaterilor, deliberând, Secţiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (…), în ansamblul său, pentru încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 16, ale art. 44, ale art. 53 alin. (2), ale art. 56 alin. (2), ale art. 73 alin. (3) lit. l, ale art. 75 alin. (1), ale art. 124 alin. (3), ale art. 134 alin. (4) şi ale art. 147 alin.(4) din Constituţie”, se arată într-un comunicat al instanței.

Conform sursei citate, sesizarea este legitimată constituţional de dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevăd dreptul ÎCCJ de a sesiza CCR pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.

Instanţa supremă arată în hotărârea de sesizare a CCR că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează „justeţea impunerii sau echitatea fiscală”, care „asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia”.

„Aşezarea justă şi echitabilă a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, aşa cum este definit statul român prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. (…) În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale”, se arată în hotărâre.

ÎCCJ menţionează că legea ce formează obiectul sesizării instituie taxa pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă stabilite în baza unor legi speciale, legiuitorul instituind „un nou regim de impunere fiscală aplicabil numai în privinţa anumitor venituri, şi anume pentru veniturile obţinute din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale”.

„Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, se arată în documentul citat.

Instanţa supremă apreciază că noua „taxă” nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit deghizat, dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.

„În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie”, se afirmă în sesizare.

ÎCCJ mai arată că, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale.

Un alt argument este reprezentat de încălcarea principiului statului de drept, în componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste şi echitabile, precum şi de încălcarea principiului egalităţii statuat de Constituţie şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

„Critica de constituţionalitate pe care o formulăm vizează faptul că veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă stabilite prin legile speciale prevăzute la art.1341 alin.(3), introdus prin pct. 2 din lege, sunt supuse unui regim de impunere discriminatoriu în raport cu celelalte categorii de venituri impozabile. Cu alte cuvinte, noul sistem de impunere instituit sub denumirea de ‘taxă’ poate fi calificate ca un nou impozit pe venit stabilit numai cu privire la anumite categorii de venituri”, se mai menţionează în hotărârea de sesizare a CCR.

Instanţa supremă mai acuză încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

În privinţa motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, ÎCCJ apreciază că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se încalcă principiul constituţional al organizării ierarhice a normelor juridice, având în vedere că, în pofida caracterului său ordinar, actul normativ modifică, implicit, dispoziţii legale cuprinse în acte normative cu forţă juridică superioară, respectiv dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

„Astfel, ca urmare a aplicării noilor dispoziţii legale (cu caracter ordinar), dreptul la pensie al magistraţilor nu ar mai fi în realitate în cuantumul stabilit în Legea nr. 303/2004 (lege cu caracter organic), ci într-un cuantum mult diminuat”, se subliniază în hotărâre.

Un alt argument este acela că legea sesizată a fost supusă întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţilor fiind cameră decizională, ceea ce contravine normelor constituţionale care stabilesc o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor.

Înainte a zis șefa instanței

Președintele ÎCCJ, Alina Corbu, a transmis, joi, un mesaj către reprezentanții statului, „în special din cadrul puterii legislative” că se observă o „apetență nedisimulată de a transforma autoritățile judiciare, în special CCR, în vinovatul de serviciu”, după votul privind pensiile speciale.

Alina Corbu a afirmat că la câteva luni după ce a tras un semnal de alarmă privind tendința celorlalte puteri ale statului de a trata justiția ca pe o ramură a puterii de stat de rang secundar, una care trebuie „pusă la locul ei” și care este ușor de transformat în țintă a dezaprobării publice, constată o înrăutățire a acestei stări de fapt „pe fondul unei apetențe nedisimulate a numeroși reprezentanți ai Statului Român, în special din cadrul puterii legislative, de a transforma autoritățile judiciare, dar și Curtea Constituțională, fie în , cu unicul rezultat al mascării și perpetuării unor disfuncții sistemice în ceea ce privește protejarea unor drepturi fundamentale ale cetățenilor români, fie în , care trebuie înfrânt pentru a putea fi revalorizată imaginea publică a altor ramuri ale puterii de stat, cum este cazul, în aceste zile, cu mesajele publice transmise din partea reprezentanților puterii legislative”.

Corbu spune că „este îngrijorătoare, spre exemplu, lipsa oricărei dezbateri serioase privind lipsurile sistemului nostru de răspuns la violența domestică sau, în general, la violența bazată pe gen, rasă ori orientare sexuală”.

Aceasta acuză că în locul unei abordări integrate, care să ducă la schimbarea unor mentalități adânc înrădăcinate în societate, în locul cooperării între toate puterile statului și cu organizațiile societății civile pentru crearea unui sistem imediat de răspuns în special în ceea ce privește violența îndreptată împotriva femeilor și a copiilor, în condițiile ignorării totale a formelor insidioase de violență, precum aceea economică sau cea spirituală, nu vor fi găsite niciodată căile de rezolvare a acestor probleme, ci doar de cosmetizare a lor.

„Și aceasta este cea mai sigură cale pentru ca tragedii precum aceea a fetei de 17 ani incendiate, sau a tinerei de 18 ani ucise în Vișeul de Sus, care au șocat pe bună dreptate o națiune, să se întâmple din nou și din nou”, spune Alina Corbu.

Potrivit magistratului, modificări legislative intempestive, adoptate pe un fond emoțional, și care de multe ori nu trec testul de neconstituționalitate, introducerea unor posibile elemente de discriminare în legislația penală, demiterile sau acțiunile disciplinare, deși desigur justificate când există indicii ale unor responsabilități de natură personală, nu vor face ca femeile și copiii României să fie mai protejați, cât timp nu sunt dublate de reforme reale.

„Modificarea sistemului răspunderii disciplinare a judecătorilor, prin inserarea unor texte de lege într-un act normativ fără nicio legătură cu acest subiect, adoptate cu încălcarea regimului constituțional al legilor organice și în condițiile în care un act normativ conținând un text similar fusese declarat neconstituțional cu câteva zile înainte ca Parlamentul să reglementeze din nou aceeași abatere disciplinară nu reflectă atitudinea unei puteri legislative care își dorește cu adevărat o justiție independentă, pilon al unui stat de drept”, mai spune Alina Corbu.

Magistratul aduce la cunoștință că celeritatea judecării cauzelor nu se asigură în mod durabil și realist, instituind termene arbitrare și amenințând corpul judecătorilor cu o nouă abatere disciplinară, ci, în primul rând, asigurând calitatea legislației și așezarea corectă a competențelor, încurajând în mod real formele alternative de soluționare a litigiilor și, nu în ultimul rând, oferind instanțelor condițiile necesare pentru a-și putea desfășura activitatea.

„Ea mai poate fi asigurată schimbând atitudinea, deja aproape permanentizată, de ignorare nu numai a jurisprudenței Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dar și a obligației legale de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii de către puterea legiuitoare. Încercările de diminuare a garanțiilor de independență ale judecătorilor, mai vizibile astăzi, în forma lor economică, dar nu numai, se repetă cu regularitate și sunt prilejuri de coagulare a forțelor politice, în ciuda mult proclamatului principiu al cooperării loiale între puterile statului. În pofida prevederilor constituționale și a jurisprudenței constante a Curții Constituționale, aceste tentative continuă și în aceste zile. În schimb, lipsește cu desăvârșire o dezbatere realistă, cu prezența tuturor părților implicate, a modalităților de corectare a inechităților din sistemul de pensii de serviciu, care le-a făcut de altfel atât de impopulare”, afirmă președintele Instanței Supreme.

Corbu spune că lipsesc cu desăvârșire datele concrete și aplicate care să permită publicului să-și formuleze o apreciere corectă cu privire la costurile și beneficiile pe care le presupun astfel de inițiative legislative. Astfel, spune ea, s-a dus la crearea și întreținerea voită în societatea românească a unui curent de opinie negativ, „căruia i se dă uneori un nivel apropiat de ură, împotriva judecătorilor și procurorilor, inclusiv cu privire la judecătorii Curții Constituționale”.

Astfel președintele ÎCCJ solicită inițiatorilor unor astfel de modificări legislative să prezinte public proporția pe care o reprezintă pensiile foștilor magistrați din totalul pensiilor de serviciu și pensiilor speciale, reamintind că pensiile judecătorilor și procurorilor nu sunt pensii speciale, însă există și această categorie, care vor rămâne în plată, precum și ponderea în PIB a economiilor concrete ce se presupune că vor fi realizate la bugetul statului prin afectarea gravă a garanțiilor financiare privind independența judecătorilor.

„Cred că toți cetățenii români sunt îndreptățiți să dețină aceste date înainte de a-și face propria evaluare și să poată aprecia singuri dacă nu cumva prin aceste modificări se are în vedere tocmai afectarea substanței unor drepturi cu impact direct asupra independenței sistemului judiciar”, afirmă magistratul.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege care prevede impozitarea cu la 85% a pensiilor speciale de peste 7.001 de lei. Concret, va fi impozitată diferența între pensia specială și cea realizată pe baza contributivității. Decizia deputaților a fost luată cu voturi 307 „pentru” și unul „împotrivă”.