În fața alegerilor, Donald Trump este la un scor minim în sondaje. Eșecurile și realizările din cel de-al doilea mandat 

Donald Trump nu pare să iasă învingător, în fața alegerilor care bat la ușă, după prima jumătate de mandat. În ciuda unor realizări, eșecurile par mai multe.

Războiul cu Iranul se află într-un impas costisitor. Crizele de la Ucraina până la Gaza rămân nerezolvate. Agenda ambiţioasă de politică externă a preşedintelui Donald Trump pare blocată. Iar alegerile pentru Congres de la jumătatea mandatului prezidenţial, se apropie. Vor fi în noiembrie, scrie Reuters, citat de news.ro.

Aceste eşecuri sunt izbitoare pentru un preşedinte care s-a întors la putere anul trecut. A promis că va fi un „pacificator”. A făcut din rezolvarea conflictelor internaţionale un element central al agendei sale din al doilea mandat.

Trump a devenit iritat de întrebările jurnaliştilor şi chiar de aliaţii SUA. În această săptămână, el i-a criticat dur pe reporterii care îl presau cu întrebări despre politica externă. În plus, şi-a reînnoit ameninţarea de a bombarda Omanul, deși este un aliat al SUA. Omanul negociază cu Iranul redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Ziua Muncii, care anul acesta are loc pe 7 septembrie, este, în mod tradiţional, startul campaniilor electorale. Republicanii se confruntă însă cu o perspectivă pesimistă. Scorul lor ar putea fi influențat de războaiele nerezolvate din străinătate şi repercusiunile economice lor pe plan intern. Aceste realități ar putea să coste partidul controlul asupra Congresului.

Iranul, Gaza și Ucraina, problemele lui Trump, toate în impas. Scorul lui Trump, la un nou minim

Trump a anulat negocierile cu Teheranul, după ce a insistat săptămâni întregi pentru o soluţie diplomatică. A anunţat miercuri o nouă campanie, cea a unui „război economic” împotriva Republicii Islamice. A recunoscut aparent că luni întregi de atacuri militare nu au forţat concesiile pe care SUA dorea să le obţină.

SUA se confruntă cu inflație persistentă şi creșteri de prețuri la benzină, ambele provocate de războiul cu Iranul. Astfel, cota de popularitate a lui Trump a scăzut la un nou minim. Doar 33% dintre americani îi aprobă activitatea, potrivit ultimului sondaj Reuters/Ipsos.

Şi alte eforturi de mediere a păcii au ajuns în impas.

Luni, negociatorul lui Trump şi ginerele său, Jared Kushner, s-au întors cu mâna goală de la discuţiile menite să promoveze un acord de pace pentru Gaza. 

Iar vizita aşteptată la Kiev a lui Kushner şi a trimisului lui Trump, Steve Witkoff, pentru a relansa negocierile blocate de mult timp în vederea încetării războiului Rusiei în Ucraina, încă nu a avut loc.

Realizările iniţiale în politica externă, printre care un armistiţiu în Gaza şi capturarea liderului Venezuelei, rămân singurele bifate de Trump. Ulterior, bilanţul a devenit din ce în ce mai marcat de eforturile sale diplomatice blocate.

„Trump a contestat şi a perturbat cu succes consensul confortabil din Washington în materie de politică externă. Dar nu a transformat această perturbare într-o strategie cu rezultate concrete pentru americani.” Este opinia exprimată de Asli Aydintasbas, cercetătoare la think tank-ul Brookings Institution din Washington.

Trump între două percepții – de la superlativ, la dezamăgitor

Conflictul cu Iranul are un impact mare în evaluarea politicilor externe ale preşedintelui. Nu există un consens în interiorul Casei Albe cu privire la modul de rezolvare a acestuia, spune un aliat al lui Trump sub condiţia anonimatului.

Presiunea ar putea creşte, dacă investitorii vor ajunge la concluzia că războiul se va prelungi. Ceea ce ar duce la creşterea costurilor de împrumut ale SUA şi ar limita şi mai mult agenda internă a lui Trump. 

Şeful Casei Albe a afirmat că merită suportate costurile economice pentru a se asigura că Iranul nu va obţine o armă nucleară, în ciuda insistențelor Iranului că nu dezvoltă un program nuclear. 

„Preşedintele Trump a reuşit să facă din nou ca America să fie respectată, iar rezultatele vorbesc de la sine. Nouă războaie s-au încheiat, ostaticii au fost eliberaţi din Gaza. Acordurile comerciale sunt mai echitabile. Iar acum Iranul va fi împiedicat să deţină vreodată o armă nucleară”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.

Un oficial de rang înalt al administraţiei Trump a afirmat că sancţiunile SUA şi blocada navală au paralizat economia Iranului şi au lăsat regimul de la Teheran „complet falit”. El a adăugat: „Există multe pârghii pe care preşedintele le poate acţiona mai puternic în săptămânile următoare”.

Un stil neortodox, cu rezultate minime

Unii experţi îi recunosc lui Trump meritul de a fi fost dispus să abordeze probleme pe care, în opinia lor, alţi preşedinţi nu au putut sau nu au vrut să le rezolve.

„Preşedintele doreşte o lume mai stabilă. Iar asta înseamnă să încerce să rezolve disputele. Fie ele fierbinţi, cum ar fi cea din Ucraina, fie reci, cum ar fi cele legate de comerţ şi de supracapacitate”. Este opinia lui Nick Snyder, cercetător principal la Hudson Institute. El completează că Trump s-a implicat şi în soluţionarea conflictelor dintre Rwanda şi Republica Democratică Congo. Precum şi dintre Thailanda şi Cambodgia.

Trump a răsturnat normele diplomatice tradiţionale de instaurare a păcii. S-a bazat pe puterea economică şi militară a Americii, inclusiv pe cea a aliaţilor SUA. Dar acest stil neortodox a dat rezultate mixte.

El a adus părţile la masa negocierilor cu scopul de a pune capăt invaziei Rusiei în Ucraina. Dar cel mai lung război din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial nu este nici pe departe pe cale să se încheie. Ultimele atacuri aeriene ruseşti au ucis, joi, 16 persoane în capitala Ucrainei.

În Gaza, mediatorii se tem că intensificarea atacurilor israeliene asupra enclavei subminează eforturile de a pune capăt conflictului. Atât Israelul, cât şi Hamas refuză condiţiile necesare pentru a avansa planul de pace elaborat de Trump, în octombrie anul trecut.

În Liban, atacurile aeriene israeliene au ucis 11 persoane duminică. În ciuda acordului-cadru de pace între cele două ţări, mediat de SUA, care e în vigoare.

Un succes notabil s-a înregistrat în Venezuela, unde armata americană l-a capturat pe preşedintele Nicolas Maduro fără victime de partea SUA. Analiştii spun că operaţiunea l-a ajutat pe Trump să se convingă că, dacă se alătură Israelului, într-un atac asupra Iranului lucrurile s-ar desfăşura, de asemenea, fără probleme.

Însă aceştia afirmă, totodată, că acest lucru s-a dovedit a fi o eroare de calcul. Ei susţin că Trump s-a bazat prea mult pe aplicarea presiunii coercitive. Tactica a fost forțată, deși e limpede că liderii iranieni au puţine motive să cedeze şi să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, în ciuda economiei în declin a ţării.

Ceasul politic ticăie. Rivalii lui Trump ar putea aștepta ca mandatul lui să se încheie

„Este obsedat de folosirea coerciţiei şi uneori a linguşelii, pentru a-i supune pe ceilalţi voinţei sale. Dar ignoră obiectivele strategice şi politica internă ale acestora. Drept urmare, continuă să se zbată şi să eşueze”, spune Stephen Wertheim, cercetător principal la institutul Carnegie Endowment for International Peace.

Între timp, ceasul politic ticăie. Partidul Republican al lui Trump ce confruntă cu alegeri care ar putea să-l coste controlul asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului. În plus, să-i limiteze drastic capacitatea de a-şi promova agenda în ultimii doi ani de mandat.

Analiştii spun că recurgerea lui Trump la presiunea coercitivă poate aduce adversarii la masa negocierilor. Dar, adesea, nu reuşeşte să producă soluţii durabile. Poate duce, dimpotrivă, la o dinamică care îi poate încuraja pe rivali să aştepte să-i treacă mandatul.

„Adversarii SUA înţeleg că timpul său politic este mai scurt decât al lor şi că, deşi Statele Unite pot exercita o presiune coercitivă enormă, ar putea în cele din urmă să-şi piardă răbdarea”, spune Aydintasbas. „Prin urmare, Putin, Xi şi Iranul ar putea dori să aştepte ca mandatul lui Trump să se încheie. După noiembrie, motivaţia de a aştepta ca mandatul lui Trump să se încheie va deveni şi mai pronunţată”, conchide experta.