În Republica Moldova se schimbă moda în politică

Un vânt puternic şi aspru aleargă printre blocurile cenuşii, de pe care îţi zâmbesc, cât pot ei de sincer, liderii partidelor de la Chişinău. Cu două zile înainte de alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, basarabenii sunt mai fermi ca niciodată în ceea ce priveşte opţiunile lor politice. Pe de o parte, sunt cei care îşi doresc integrarea în Uniunea Europeană şi cred orbeşte în promisiunile politicienilor ce fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), iar pe de altă parte sunt vârstnicii şi moldovenii de etnie rusă, pentru care cei opt ani de guvernare comunistă au fost cei mai „frumoşi” din perioada independenţei Republicii Moldova. Cu toate acestea, cele mai multe sondaje de opinie au urcat partidele necomuniste în topul încrederii populaţiei.

Analiştii politici de la Chişinău sunt şi ei indecişi în ceea ce priveşte maniera de desfăşurare a campaniei electorale din această toamnă. Conform analistului Bogdan Ţîrdea, actuala campanie a fost una plină de nedreptăţi şi lupte deschise între candidaţi. Având în vedere „răpirea” lui Artur Reşetnicov, fostul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, inspirată, conform presei de la Chişinău, din incidentul similar din 2002, atunci când a dispărut deputatul Partidului Popular Creştin Democrat, Vlad Cubreacov, lupta a fost, într-adevăr, una intensă şi agresivă. Însă, pentru Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, campania electorală a fost obişnuită, fără incidente majore.

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu declară, de asemenea, că aceasta a fost una dintre puţinele campanii din ultimii zece ani care a fost „cât de cât curată”. El susţine că acest lucru a fost posibil datorită dezvoltării pieţei mass-media din Republica Moldova, unde au apărut o serie de instituţii media noi, cum ar fi cele două posturi de televiziune Jurnal TV şi Publika TV. „Oamenii probabil că vor vota pentru prima dată în cunoştinţă de cauză.” Totuşi, vor apărea şi numeroase surprize, estimează jurnalistul, care a ajuns la această concluzie în urma unei vizite în satele din Basarabia. „Din cei 80 de oameni cu care am vorbit azi (n.r.: 27 noiembrie), doar şase au spus că vor vota pentru comunişti. Astfel, cifrele care au apărut în sondajele publicate în această lună au fost umflate, după părerea mea.” De asemenea, se pare că Partidul Liberal este mai simpatizat decât reiese din sondaje, iar Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat, este perceput ca o persoană „arogantă, care încearcă să trişeze în raport cu ai săi colegi din Alianţă”.

La conducere, oameni „sinceri” şi „gospodari”

În Chişinău s-au concentrat oamenii cu cele mai variate opinii politice. Pe străzi se vorbeşte tare, în rusă sau într-o română stâlcită, iar unii dintre plimbăreţi refuză, din obicei, să vorbească despre politică. Dacă îi abordezi în limba română, rişti să fii chiar înjurat. Cu două zile înainte de alegeri, parcă şi zâmbetul candidaţilor de pe afişele electorale este forţat.

Noroc de cei tineri, mai hotărâţi şi mai curajoşi. „Pe mine mă miră faptul că politicienii noştri ne cred nişte proşti. Ei cred că moldovenii nu ştiu să distingă între adevăr şi minciună, între încercările lor de a ne manipula şi acţiunile concrete”, e de părere Cristina Miron, absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Republica Moldova. Tânăra de 22 de ani este convinsă ca Partidul Comuniştilor (PCRM) va fi învins la scrutinul de duminică. „Eu ştiu că Ghimpu a fost cam necioplit în timpul guvernării, cam bătut în cap, a făcut declaraţii iresponsabile de multe ori. Toată lumea îl judecă, îl critică, dar el de fapt a încercat să se apropie de oameni. Dintre toţi candidaţii, mi se pare cel mai sincer, cu cele mai bune intenţii. Cu toate acestea, cred că Vladimir Filat are cele mai multe şanse”. Este „întreprinzător” şi „un foarte bun strateg”. În timp ce fetele din jurul Cristinei chicotesc pe sub fulare, tânăra jurnalistă este foarte seriosă, mai ales atunci când vine vorba de „viitorul ţărişoarei noastre”.

Aceeaşi impresie despre Vlad Filat o are şi Diana Rusu, contabil-şef la o firmă de transporturi. Diana îl va vota pe actualul premier pentru că „a adus cei mai mulţi bani în ţară, este un adevărat gospodar şi ne va duce în Europa”. Reticentă la început, mama unui băieţel de un an a devenit mai vorbăreaţă şi mai înverşunată atunci cînd am întrebat-o de comunişti: „Ne-au distrus ţara, Oleg Voronin s-a îmbogăţit pe spinarea noastră. Bătrânii sunt naivi, ei se gândesc doar la pensii, că le-au fost majorate, dar nu au observat cât de mult s-a scumpit totul. Tare mi-e frică să nu câştige iarăşi comuniştii, dar nu cred, suntem optimişti”, şi zâmbeşte, aşezând şapca de iarnă a copilului.

Moldovenii, între est şi vest

De fapt, prin votul de duminică, 28 noiembrie, basarabenii vor alege între orientarea spre Uniunea Europeană şi, implicit, apropierea de România, şi ameliorarea relaţiilor cu Rusia. Din acest punct de vedere, actualul prim-ministru al Republicii Moldova, Vladimir Filat, l-a depăşit pe Vladimir Voronin la capitolul „încrederea populaţiei”, potrivit sondajului realizat de CBS-AXA, făcut public pe 19 noiembrie. De asemenea, partidele din AIE ar acumula, conform aceluiaşi barometru, numărul necesar de voturi pentru a putea desemna viitorul preşedinte al Republicii Moldova. Şi alte barometre de opinie au relevat faptul că în Parlamentul de la Chişinău vor accede, în urma alegerilor, patru formaţiuni politice: Partidul Liberal Democrat, PCRM, Partidul Democrat şi Partidul Liberal. Până la urmă, bătălia adevărată se va da între aceste formaţiuni politice. Se ştie, comuniştii alcătuiesc un electorat, deşi scăzut ca număr, puternic şi unit. Rămâne însă de văzut cât de hotărâţi sunt „pro-europenii”.

Lina Vdovîi