Sf. Ignatie Teoforul, copilul pe care Iisus l-a luat în brațe

Este ziua în care, prin tradiție, românii sacrifică porcul de Crăciun,

De L.V.
Sf. Ignatie Teoforul, copilul pe care Iisus l-a luat în brațe

Este ziua în care, prin tradiție, românii sacrifică porcul de Crăciun,

Sfântul Ignatie Teoforul este prăznuit pe 20 decembrie.

Sfântul Ignatie Teoforul a fost cel de-al doilea episcop al Antiohiei, marea cetate siriană în care, pentru prima oară, ucenicii Domnului s-au numit creştini, locul de început al călătoriilor misionare pentru Sfinţii Apostoli Pavel şi Barnaba (cf. Fapte, cap. 13-14). El face parte totodată din pleiada Părinţilor Apostolici, fiind şi martir pentru Hristos în timpul primelor persecuţii romane ale creştinilor, în Roma. (Pr. Ioniță Apostolache)

Igantie ar fi  fost copilul pe care Hristos  l-a luat în brațe și l-a dat ca pildă  Apostolilor, cărora le-a spus ”Adevărat zic vouă:  de nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în Împărăția cerurilor. (Matei 18, 2-4)

Iisus l-a chemat pe copil și l-a pus în mijlocul lor  îndemnându-i să fie smeriți asemenea pruncului, pentru a ajunge mari  în Împărăția cerurilor”.

„Lăsaţi pruncii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că unora ca aceştia este împărăţia cerurilor”.

Sf. Mc. Ignatie se numeşte „Teoforul”, adică „purtătorul de Dumnezeu”,  iar traditia îl prezintă ca avândâdu-L în inimă pe Hristos în urma unei  descoperiri după ce a fost sfâșiat de lei.

Animalele nu i-au mâncat inima, iar în interiorul inimii acestui martir se puteau vedea literele care formau cuvântul Teoforul, adică de Dumnezeu purtătorul.

Sfântul Ignatie a fost pus Episcop în Antiohia de Sfinţii Apostoli, după moartea lui Evod. Sfântul Ioan Gură de Aur ne încredinţează că în timpul celor 40 de ani cât a păstorit acolo s-a dovedit un adevărat părinte al antiohienilor.

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie a primit cununa muceniciei fiind aruncat în mijlocul animalelor sălbatice din circul roman.

Este ziua în care, prin tradiție, românii sacrifică porcul de Crăciun, Cunoscută drept  ziua de Ignat,  obiceiul având rădăcini în vremuri pre-creștine.

La daci simboliza sacrificiul făcut spre ajutorul Soarelui pentru ca ziua sa crească, iar Crăciunul să devină astfel sărbătoare a luminii.

Dacă la daci porcul este adus drept tribut  divinității întunericului, la romani este consacrat lui Saturn, zeul semănăturilor.

La Crăciun, când tăia tata porcul și-l pârlea… și-l învelea iute cu paie,  scrie Ion Creangă în ale sale  „Amintiri din copilărie”,  ”încălecam  pe porc deasupra paielor și făceam un chef de mii de lei, știind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig și beșica s-o umplu cu grăunțe, s-o umflu și s-o zurăiesc după ce s-a usca…”

 

 

Distribuie articolul pe:

3 comentarii

  1. E lumea plină de rabini mai mult sau mai puțini înțelepți. Doar că ție ți s-a pus pata pe unul care a trăit chipurile acum 2000 de ani. De ce nu te rogi coane și la unii contemporani?

  2. Inca un idol. Dar pe voi nu c-a luat Isus in brate? Ca doar de aia s-a nascut! Sa va mantuiasca, sa va poarte necazurile. Si voi celebratii idolii mai presus de Creator.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.