Incursiune în lumea minunată a teatrului

Premieră la Teatrul Bulandra: “Pisica pe acoperişul fierbinte”

Teatrul Bulandra prezintă marţi, 22 ianuarie, ora 19.00, la Sala Liviu Ciulei, premiera Pisica pe acoperişul fiebinte, în regia lui Dinu Cernescu.

În distribuție: Alexandra Fasolă, Tudor Aaron Istodor, Dana Dogaru, Virgil Ogăşanu, Silvana Negruţiu, Lucian Ifrim şi Radu Chirev.

Distinsă cu Premiul Pulitzer în 1955, piesa “Pisica pe acoperişul fierbinte” este un vârf al dramaturgiei lui Tennessee Williams, ducând la paroxism obsesiile autorului său: opresiunea conformismului social şi ravagiile pe care le face disimularea, dorinţa şi violenţa sentimentelor contrare, gravitatea ipocriziei şi singurătatea oamenilor. În „Pisica pe acoperişul fierbinte” Tennessee Williams surprinde cu un talent remarcabil tensiunile din sânul unei familii aparent fericite, dar măcinată de lăcomie, minciuni şi gelozie. Un spectacol de calitate despre falsitate şi neadevăr într-o societate şi o cultură cu obiceiuri morale complicate, însă lipsite de substanţă.

Tennessee Williams (Thomas Lanier Williams) s-a născut în Columbus, SUA, în 1911 şi a murit la New York, în 1983. Dramaturg, poet şi romancier american, şi-a conştientizat din tinereţe vocaţia pentru teatru. A absolvit Facultatea de Filosofie şi Litere, a Universităţii din Iowa. La vârsta de 11 ani, a început să scrie, avându-i drept model pe Cehov, D.H.Lawrence şi poetul simbolist Hart Crane. Primele lui piese au fost jucate de o trupă din sud cu care autorul a colaborat, concepţia artistică a acesteia coincizând cu cea a dramaturgului: Arta este o formă de anarhie, iar teatrul o formă de artă. Şi-a trăit viaţa boemă la New Orleans, până când, stăpânit de un sentiment de vinovăţie faţă de sora lui, căreia i se făcuse o operaţie de lobotomie, a scris, în 1944, piesa care avea să fie primul lui mare succes: Menajeria de sticlă, piesă care avea să-l consacre ca fiind cel mai important dramaturg american din epocă. Ulterior, Tennessee Williams a scris: Un tramvai numit dorinţă (1947), Vară şi fum (1948), Trandafirul tatuat (1951), Camino real (1953), Pisica pe acoperişul fierbinte (1955), Orfeu în infern, refacere a primei sale încercări dramatice (1957), Dulcea pasăre a tinereţii (1958), Noaptea iguanei (1961). Personajele lui se confruntă adesea cu societatea, având parte de conflicte intense, departe de convenţionalismul social. Avem de-a face cu un mediu opresiv, dar dialogurile sunt poetice şi senzuale. Un tramvai numit dorinţă a primit premiul Pulitzer, textul fiind ecranizat de Elia Kazan, în 1951. Pisica pe acoperişul fierbinte, premiată cu Pulitzer în 1955, este ecranizată în 1958 de Richard Brooks, cu Elisabeth Taylor, Paul Newman și Burl Ives în rolurile principale. Probabil că Tennessee Williams este autorul secolului XX cu cele mai multe piese adaptate pentru cinematografie. Intensitatea dramatică a textelor sale, calitatea dialogurilor, generarea unor situații degenerând în scandaluri, precum și energia personajelor, mai ales a celor feminine, au provocat numeroși cineaști talentați să se interseze de piesele lui. Autorul analizează cu luciditate violența primitivă din civilizația americană. În 1967 a publicat o carte de poeme În iarna orașelor, iar în 1975, vede lumina tiparului volumul Memorii ale unui bătrân crocodil.

În limba română, piesele sale – apărute la editura ART, precum și volumul de memorii – apărut la editura Minerva – au fost excelent traduse de doamna Antoaneta Ralian.

Născut la 18 octombrie 1935 în București, Dinu Cernescu este unul dintre cei mai importanți regizori de teatru români, cu o bogată activitate pe scena Teatrului Nottara din București.  Totodată, Dinu Cernescu a fost regizor artistic la Televiziunea Română, iar in perioada 1994-1995, a ocupat funcția de director artistic al Teatrului Național din București. A absolvit în 1957 secția de regie teatru din cadrul Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale din București. A fost asistent de regie pentru Ion Sahighian, Marietta Sadova, Vlad Mugur, Sică Alexandrescu și Moni Ghelerter. A debutat în 1957 pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, cu spectacolul Tudor din Vladimiri, de Mihnea Gheorghiu. A colaborat cu Teatrul Nottara din București pentru o perioadă de peste 50 de ani, timp în care a realizat montări de referință precum: Hamlet, de William Shakespeare, Tigrul, de Murray Schisgal, Viziuni flamande, de Michel de Ghelderode (1968) – care a fost prezentată în turneu, în Danemarca și Finlanda. A mai montat pe scena celor mai importante teatre din tara, spectacole de referință precum: Vizita bătrânei doamne, de Friedrich Dürrenmatt, Teatrul de Stat Braşov, Amoor, de Murray Schisgal, Teatrul Mic București, Tristan și Isolda, de Jean de Beer, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, Mătrăguna, de Niccolo Machiavelli, Teatrul de Comedie București, Măsură pentru măsură, de William Shakespeare, Teatrul Giulești, Amadeus, de Peter Shaffer, Teatrul Giulești, Falstaff, de Giuseppe Verdi, Opera Română Cluj-Napoca, Porțile pădurii, de Elie Wiesel, Teatrul Evreiesc de Stat, Generația de sacrificiu, de I. Valjan, Teatrul Național București, Mamouret, de Jean Sarment, Teatrul Bulandra, Sâmbătă, duminică, luni, de Eduardo de Filippo, Teatrul Național din București, Voiajul domnului Perrichon, de Eugene Labiche, Teatrul Bulandra, Un tramvai numit dorință, de Tennessee Williams, Teatrul Odeon, Pe lacul auriu de Ernest Thompson, Teatrul Bulandra.

Dinu Cernescu a fost invitat sa monteze pe mari scene ale lumii, în teatre din Budapesta, Bruxelles, Copenhaga, Tel Aviv, Haga, Praga. Palmaresul său include peste 100 de spectacole. Pe lângă activitatea din teatru,  Dinu Cernescu a publicat în anul 2009 un volum de memorii intitulat Regizor.

“Vivien Leigh: Ultima conferință de presă”

În 19 ianuarie, la ora 20:00, publicul Naționalului bucureștean o va putea reîntâlni pe Vivien Leigh, celebra Scarlet O’Hara din „Pe aripile vântului”, întruchipată de Lamia Beligan într-un recital exceptional, care va avea loc pe scena Sălii Atelier. “Eu nu sunt o stea de cinema – sunt o actriţă. Să fii un star de cinema reprezintă o viaţă atât de falsă, trăită doar pentru valori false şi pentru publicitate”, declara Vivien Leigh, cea care a marcat scena şi ecranul secolului XX şi care continuă să fascineze şi azi.

Intitulat Vivien Leigh: Ultima conferință de presă, al autoarei americane Marcy Lafferty și în regia Lianei Ceterchi, spectacolul reprezintă o reconstituire emoționantă a ultimelor zilei de viață ale lui Vivien Leigh, devenită acum o umbră a starului adulat de altădată.

“Am fost zilele trecute la o piesă care pune în scenă viața dramatică a minunatei actrițe Vivien Leigh, protagonista din celebrul film Pe aripile vântului, cea care a fost considerată cea mai frumoasă femeie a timpului său și care a murit în plină glorie la 53 de ani. Spectacolul este de fapt un recital, un one-woman show susținut cu o sensibilitate și o intensitate artistică ieșite din comun de Lamia Beligan care realizează – singură în scenă timp de o oră și jumătate – un adevărat tur de forță. Grațioasă și inteligentă, dramatică și fermecătoare, intuitivă, sugestivă și profundă, Lamia Beligan reușește să devină un adevărat alter ego al eroinei, căreia îi seamănă și fizic de-a dreptul tulburător.

Nu sunt critic de teatru și nu obișnuiesc să scriu despre spectacole, dar am simțit nevoia să-mi împărtășesc impresiile de spectator fericit”, scria Ana Blandiana

„Un recital al unei mari actrițe, cu o solidă școală a caligrafiei rostirii, cu o perfectă stăpânire a vocii, trupului, dar și cu acel ceva inefabil al inspiraţiei care-i vizitează pe cei aleși! Regia Lianei Ceterchi de o minunată devoțiune, alegerea muzicii (Max Bruch) perfectă! Bravo, Lamia Beligan, admirație şi respect!”, exclama Dan Grigore

„Cum evoluează Lamia Beligan în acest rol de un angajament fizic total? Cu delicatețe și aplomb, cu o filigranată gingășie, aș spune pur feminină, dar și emanând o forță și o expresivitate care subjugă. Veritabil laborator actoricesc de variante în care își folosește privirea arzătoare, rolul acesta îi conferă Lamiei Beligan și posibilitatea unui florilegiu gestual pe care i l-a descătușat regizoarea. (…) în „Vivien Leigh – ultima conferinţă de presă”, Lamia Beligan conferă mișcării scenice valențe de pantomimă, dăruindu-le mânilor, picioarelor, umerilor săi șansa de a fi protagoniști de sine stătători.

Dacă piesa scrisă de Marcy Lafferty e, așa cum consemnează „Variety”, un tur de forță introspectiv în sufletul torturat al unei artiste, prestația Lamiei Beligan însuflețește o întreagă carieră actoricească grație unui personaj de legendă cu care flirtează până la identificare. Pentru Lamia Beligan, Vivien Leigh – ultima conferinţă de presă e rolul desăvârșirii și al consacrării”, apreciază Horia Ghibuțiu.

Iar Edith Negulici nota: „Monodrama cere actorului calități speciale, în primul rând o memorie prodigioasă, și capacitate de a susține un monolog amplu, copleșitor și neplictisitor pentru spectatori, farmec personal, voce plăcută, mișcare continuă, transformări spectaculoase pe unități mici de timp, eleganță interpretativă și emoție în punctele culminante, și haz dacă texul îl conține. Doamna Lamia Beligan a demonstrat aseară că deține aceste însușiri pe un text adecvat ei, viața aventuroasă a unei mari actrițe de la începutul erei filmului vorbit, care – în acea epocă de pionierat cinematografic american – reprezenta pentru planetă, unicul mijloc vizual de comunicare cu milioane și milioane de oameni.

Triumfă, odată cu Lamia, și toți cei care au realizat spectacolul. Și Spiritul lui Radu Beligan!”.

Aceeaşi preţuire o exprimă şi câţiva spectatorii la reprezentaţia de la Ambasada României în Franța:

„Lamia Beligan conferă întreaga dimensiune tragică a vieții fabuloase și zbuciumate a marii actrițe britanice. Mulțumesc pentru aceste momente plăcute!” (Andrea Allebe)

„Nu pot decât să salut performanța Lamiei Beligan, care prezintă cu emoție momentele marcante din viața lui Vivien Leigh. Lamia vibrează la unison cu Vivien și trăiește un dublu catharsis, cel al unei actrițe care interpretează o actriță.” (Marius Cocs)

Spectacolul este o producție a Teatrului Excelsior și a fost preluat de Teatrul Național București în cadrul programului Uși deschise pentru toți. Cu mare succes la publicul românesc, acest one-woman show a fost elogiat și pe scene importante din Paris și Londra.

Piesă prezentată cu acordul Josef Weinberger Limited, Londra

„De ce îl iubim pe Eminescu”

Considerat una dintre vocile importante ale romantismului în Europa, Mihai Eminescu rămâne, la 169 de ani de la nașterea lui, cel mai iubit poet român. Un mare patriot, care scria acum mai bine de un secol texte jurnalistice la fel de valabile astăzi, la peste o sută de ani distanță, un poet inegalabil, care a valorificat toate temele romantismului în versuri de o rară frumusețe, Mihai Eminescu, poetul născut la Ipotești, se identifică azi cu însăși cultura română. Motiv pentru care ziua de 15 ianuarie, ziua nașterii lui, a fost declarată Ziua Culturii Române.

Cu acest prilej, pe 18 ianuarie, la Sala CaféNott, Ansamblul Musica Viva, format din actriţa Ioana Calotă, pianista Andreea Butnaru şi violoncelistul Florin Mitrea, cărora li s-a adaugat Alexandru Philippide, filolog, teolog şi actor, a propus un proiect special, intitulat De ce îl iubim pe Eminescu, în care poezia s-a întâlnit cu muzica, într-un spectacol de mare sensibilitate, unde vocea lui Mihai Eminescu a fost însoțită de muzica a doi mari compozitori ai spaţiului românesc: George Enescu şi Belà Bartok.

Ansamblul Musica Viva, fondat în 2005 de pianista Andreea Butnaru şi violoncelistul Florin Mitrea, este gândit, conceput şi realizat ca o manifestare dinamică a muzicii camerale clasice, bucurându-se în tot acest timp de succes atât în țară, cât și în străinătate, în 2017 numărând-se printre artiştii invitaţi la Festivalul Internațional George Enescu. De asemenea, în 2013, Musica Viva a fost unul din ansamblurile selectate de BBC Radio Classic să reprezinte Ziua României în transmisiunile Uniunii Europene de Radio, iar în 2017, CD-ul lor O călătorie spre Secolul al XX-lea s-a bucurat de cele mai bune recenzii ale anului în Actualitatea Muzicală.

Ioana Calotă, cea care va recita din poezia lui Mihai Eminescu, este o actriță cu o sensibilitate specială, care, așa cum mărturisește în fiecare interviu, a știut dintotdeauna că actoria este singurul ei drum. Din anul 2003, când a absolvit UNATC I.L. Caragiale, a realizat numeroase roluri de mare impact, fiind una dintre cele mai speciale actrițe din trupa Teatrului Nottara, unde a lucrat cu regizori consacrați. Printre spectacolele în care poate fi văzută în această stagiune, pe scena Teatrului Nottara, se numără: Vestul singuratic, regia: Cristi Juncu, Efecte colaterale, regia: Vlad Zamfirescu, Alcool, regia: Mihai Măniuțiu, Opt femei, regia: Andreas Merz-Raykov, În cădere liberă, regia: Alexandru Maftei.

Alături de ea, vocea poeziei lui Eminescu va fi Alexandru Philippide, filolog, teolog şi actor, cu un studiu de licență dedicat personalității lui Mihai Eminescu. Profesor de literatură română și filosofie, trainer și public speaker, Alexandru Philippide abordează dintr-un unghi diferit poezia, în lectura lui căpătând o prospețime aparte.

Andreea Butnaru, cu un palmares bogat la concursuri naţionale şi internaţionale, este câştigătoare a unor prestigioase burse şi selecţii – DAAD Stipendium, Kyoto International Music Festival. Pianista a cântat pe importante scene din România, Germania, Cehia, Belgia, Ucraina şi Japonia, a avut numeroase apariţii la posturi de radio şi televiziune – TVR, BBC Classic, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internaţional. A susţinut numeroase concerte transmise în direct pe canale audio-video din Europa şi din Canada. A iniţiat şi creat diverse tematici concertistice şi camerale, împletite cu repertorii clasice, dar şi inedite, aducând pe scenele româneşti un număr important de prime audiţii, precum şi spectacole în care muzica se împleteşte cu textul, mişcarea scenică, arta plastică.

Pentru activitatea profesională meritorie şi pentru promovarea şi susţinerea valorilor noastre muzicale pe scenele lumii, pianista a fost răsplătită cu titlul de „Artist de Onoare” al României, decernat în toamna anului 2005, cu ocazia participării sale la Festivalul Enescu de la Berlin.

Violoncelistul Florin Mitrea este membru al Orchestrei Naţionale Radio. Graţie talentului şi ţinutei profesionale, a fost invitat să reprezinte România la Paris, în cadrul evenimentelor organizate de UNICEF şi la Kyoto, în cadrul Expo 2005. Violoncelistul a susţinut recitaluri în România, Germania, Italia, Spania, Cehia şi Japonia, toate cu succese răsunătoare. A fost premiat în ţară, dar şi în afara ei, solo şi în formaţii camerale. Printre reuşitele sale solistice se numără colaborarea cu dirijori şi muzicieni importanţi ai momentului, precum: Cristian Mandeal, Julien Salemkour şi Tiberiu Oprea sau violonistul Răzvan Hamza.

„Rosmersholm” și „În adâncuri” revin în programul Teatrului Maghiar de Stat Cluj

Două dintre spectacolele importante ale stagiunii 2016/2017 revin, în luna ianuarie, în programul Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Astfel, spectacolul Rosmersholm, de Henrik Ibsen, regizat de Andriy Zholdak a fost programat vineri, 18 ianuarie, iar În adâncuri de Maxim Gorki, pus în scenă de Yuri Kordonsky, se va juca duminică, 20 ianuarie, ora 19.00, în Sala Mare format studio.

Criticul de teatru Mircea Morariu scria despre Rosmersholm: „Regăsim în spectacolul lui Zholdak pasiune, visceralitate, pulsiuni necontrolate, uneori perverse. Regăsim aceeaşi valorizare a fantomei Beatei, femeia care stă şi dincolo de moarte în calea împlinirii fericirii lui Rosmer şi a Rebekkăi. (…) Tot ceea ce e bun în concepţia de spectacol a lui Andriy Zholdak este, indubitabil, înnobilat de excelenta echipă de actori care formează distribuţia excepţională a acestui spectacol. Îi repet, cu adâncă reverenţă, cu solidaritate, componenţa – Bodolai Balázs, Imre Éva (o revelaţie!), Sigmond Rita, Viola Gábor, Kicsid Gizella.”

După reprezentația din 18 ianuarie a avut loc decernarea Premiul itinerant „Bánffy Miklós”, actriței Éva Imre. Premiul a fost acordat pentru stagiunea 2016/2017 de către consiul artistic al Teatrului Maghiar și Galeria Quadro pentru formarea excepțională a personajului Rebekka din spectacolul Rosmersholm.

Spectacolul În adâncuri pus în scenă de Yuri Kordonsky este probabil opera cea mai inspirată, cea mai contradictorie, cea mai frumoasă, relevantă pentru zilele noastre a lui Maxim Gorki. Personajele lui Gorki sunt interpretate de actorii Attila Orbán, Imola Kézdi, Éva Imre, Gábor Viola, Loránd Farkas, Júlia Laczó, Anikó Pethő, Sándor Keresztes, Ervin Szűcs, Miklós Bács, Áron Dimény, Zsolt Bogdán și Péter Árus.

„(…) Fotografia de grup, cu atâtea destine ratate, ne pune la o grea încercare sufletească şi spirituală. Deşi fiecare personaj își are propria poveste, nu toţi o povestesc. Dincolo de monoloage şi replici, adică dincolo de cuvinte, istoria lor ne este spusă de fiecare fior, privire, apropiere sau respingere”, scria Réka Hegyi.

Coregraful Gigi Căciuleanu deschide seria conferințelor speciale FITS și TNRS din 2019

Vineri, 18 ianuarie, a avut loc la Librăria Habitus Sibiu, prima conferință specială FITS și TNRS din anul 2019, eveniment care i-a adus într-un dialog inedit despre dans, teatru și poezie, pe Constantin Chiriac, director general al TNRS și președinte al FITS, și pe cunoscutul dansator și coregraf român Gigi Căciuleanu. Evenimentul a fost organizat de Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și Departamentul de Artă Teatrală ULBS, cu sprijinul Librăriei Habitus Sibiu.

Septembrie 2019 va aduce o nouă premieră marca Gigi Căciuleanu la Sibiu

Pe scena Teatrului Național „Radu Stanca” este programată o nouă producție de teatru-coregrafic realizată de renumitul coregraf Gigi Căciuleanu. Noul spectacol de teatru-coregrafic, pentru care Gigi Căciuleanu lucreză în prezent scenariul, va întoarce din nou reflectoarele asupra actorilor TNRS, care de această dată vor urca pe scena naționalului sibian în ipostaza de „dans-actori”. Gigi Căciuleanu nu este la prima colaborare cu TNRS. În anul 2013, a pus în scenă la Sibiu, în premieră națională, spectacolul „Mozart Steps”. „Mozart Steps”, prezentat apoi în cadrul a numeroase turnee naționale: Festivalul Național de Teatru, București (2014), Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr, Iași (2014), Festivalul Internațional de Teatru Clasic de la Arad (2014), etc. Muzica noii producții TNRS va fi compusă de Vasile Șirli.

Gigi Căciuleanu este cunoscut pe întreg mapamondul pentru cariera sa de dansator și coregraf

A dansat în compania Pinei Bausch și a Mayei Plisetskaya, a primit medalia Steaua României în rang de Cavaler, a fost decorat de statul francez cu gradul de Chevalier des Arts et Lettres, iar în 2012 a fost numit Profesor Honoris Causa al Universităţii de Artă din Târgu Mureş. Influenţa cea mai puternică, maestrul absolut, rămâne, însă, pentru el, propriul profesor, Miriam Răducanu, de la care a învățat să vadă și să gândească dansul. Cu un record de peste 300 de spectacole puse în scenă, Gigi Căciuleanu continuă să creeze şi să predea tehnica sa specifică. Sub formă de ateliere şi cursuri magistrale, ţinute în cadrul instituţiilor de prestigiu din întreaga lume, reuşeşte să transmită stilul său original de dans contemporan. Gigi Căciuleanu a început să danseze încă de la 4 ani pentru că firea lui i-a făcut pe cei apropiați să-l considere un copil neastâmpărat care trebuie să își consume energia. De-a lungul carierei a ajuns să creeze spectacole pentru cei mai importanţi balerini la nivel mondial: Maya Plisetskaya, Pina Bausch, Svetlana Beriosova, Jean-Christophe Paré, Jean Guizerix sau Wilfride Piollet. A înfiinţat la Paris Compania Gigi Caciuleanu. Între 2001 şi 2013 a fost coregraf  principal şi director artistic al Baletului Naţional Santiago de Chile. În 2007, sub egida Fundaţiei Art Production, la București, trupa Gigi Căciuleanu Romania Dance Company, cu care dansează până în ziua de azi, în ţară şi în Europa, vede luminile rampei. Dintre spectacolele sale amintim: Stimmung pe muzica Mariei Tănase, Mess around pe muzica lui Ray Charles, Verdi- Requiem, Actos de mor, Cartoons, Saxografia, Alter Mahler, D’ale noastre, Imagine all the people, Mozart steps, Un minut de dans sau Uf !!!

Despre artă și artiști, într-un spectacol cu mult umor: „Artists Talk”

Stagiunea curentă de teatru organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB, cuprinde spectacole care deja au cucerit critica de specialitate și iubitorii de teatru. Programul teatral al lunii ianuarie cuprinde, în 21 ianuarie, de la ora 20:00, unul dintre cele mai apreciate spectacole ale Stagiunii de teatru de la Arcub, despre care s-a vorbit mult și încă se va mai vorbi: Artists Talk, în regia Gianinei Cărbunariu, în care apar nume îndrăgite de spectatori: Ruxandra Maniu, Ilinca Manolache, Alexandru Potocean, Gabriel Răuță și Bogdan Zamfir. Scenografia îi aparține Dorotheei Curio, muzica este semnată de Bobo Burlăcianu, iar materialul video a fost pregătit de Mihai Păcurar.

Conceput ca un colaj de secvențe sub forma unor interviuri sau documentare, spectacolul este un comentariu dulce-amar  cel mai adesea cu mult umor, dar care te pune serios pe gânduri  pe marginea condiției artistului și a naturii produsului artistic, printr-o raportare directă la așteptările publicului. Divers, scormonitor, amuzant și incisiv, spectacolul Gianinei Cărbunariu se articulează într-un discurs perfect unitar despre ARTĂ și despre menirea acesteia.

Cu alte cuvinte, împrumutate din articolul Corinei Dima, „Artists Talk te face să zâmbeşti, vine cu râs-plâns, scrâşneşte din dinţi şi ironizează poveştile din lumea artiştilor. Ridică semne de întrebare. Pune subiecte pe tapet sau nu le rosteşte, te îndrumă să le descoperi singur”.

Aprecierea criticii și a publicului este confirmată și de turneele spectacolului, programate în acest an. În datele de 21 și 22 februarie, producția ARCUB va fi jucată la Bruxelles, în Sala M a celebrului centru BOZAR, în cadrul Selecției Internaționale a stagiunii 2018-2019. Creația Gianinei Cărbunariu este invitată alături de alte montări recente ale unor tineri artiști, cu o viziune proaspătă asupra problemelor societății contemporane: Amer Hlehel (Palestina), Tatiana Frolova (Rusia), Árpád Schilling (Ungaria), Kamal Hashemi ș.a.

Trei reprezentații vor fi jucate și în perioada 5-7 aprilie, la Théâtre Célestins din Lyon, confirmând deschiderea internațională a tematicii abordate, precum și interesul publicului de pretutindeni pentru aceasta.

Până atunci, sunteţi așteptaţi la cele două reprezentații de la ARCUB, programate în 21 ianuarie și 15 februarie, de la ora 20:00.

Spectacolul se joacă în limba română, în limba engleză și în limba franceză (cu supratitrare).

Producător: Primăria Capitalei, prin ARCUB. Coproducător: Asociația Piese Refractare. Cu sprijinul Institutului Goethe, al Ambasadei Franței la București și al Institutului Francez.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.