Insolvenţa, folosită de companii ca să scape de executările silite

Companiile care nu mai au bani să-şi plătească debitorii apelează la insolvenţă pentru a scăpa de plata datoriilor. Când insolvenţa este cerută de debitori, aceştia nu au nici un plan de reorganizare şi urmăresc să beneficieze de avantajele acordate prin lege în aceste cazuri, precum încetarea procesului de executare silită, a acţiunilor de recuperare a creanţelor sau plata penalităţilor.„Abuzând de această procedură, fără acoperire, cererea debitorului poate fi considerată prematură şi respinsă sau, şi mai mult, acesta poate fi sancţionat drastic prin lege. Scopul deschiderii procedurii de insolvenţă de către creditori a fost deturnat, măsura fiind folosită ca modalitate de recuperare a creanţelor, iar mulţi debitori îşi plătesc astfel datoriile", a declarat Dan Costinescu, partener Schoenherr şi Acociaţii, la un eveniment organizat de „Ziarul Financiar”.

În ianuarie 2010, peste 2.000 de firme au intrat în insolvenţă, cu 10% mai multe decât în decembrie anul trecut, iar la nivelul întregului an 2009, numărul firmelor carea au intrat în insolvenţă a fost de 18.421, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe firme care s-au confruntat cu imposibilitatea de a-şi mai plăti datoriile sunt cele care activează în comerţ (40%), în construcţii şi industria prelucrătoare (fiecare cu 15%) şi în domeniul tranzacţiilor imobiliare (5%). „Este posibil ca numărul mare de societăţi intrate în insolvenţă în 2010 să fie rezultatul protestului magistraţilor de anul trecut. Nu neg că nu este şi criza de vină", a precizat Simona Maria Miloş, partener în cadrul SCA Stănescu, Miloş, Dumitru şi Asociaţii.

Comparativ cu alte state, în România, numărul firmelor care intră în insolvenţă şi se reorganizează este foarte mic, de 2% în 2008, iar din cele 21.000 de proceduri de insolvenţă demarate anul trecut, 90% au reprezentat falimente. Nicolae Rusu, reprezentantul Casei de Insolvenţă Transilvania, spune că în Statele Unite ale Americii acest indice ajunge la 25%, iar în Franţa la 30%. „Pe lângă lipsa de cultură managerială, de lichiditate şi introducerea cererii de insolvenţă cu întârziere, lipsa de finanţare este principala cauză care duce la un grad redus de succes a reorganizării judiciare după intrarea în insolvenţă. Nu există disponibil de «fresh money» pe piaţă în acest moment", a mai adăugat Rusu.