Recent, la Tel Aviv, au sosit anchetatori care trebuie să audieze şase persoane cu dublă cetăţenie (britanică şi israeliană) ale căror nume au fost citate în afacerea asasinării unui lider al mişcării radicale palestiniene Hamas, fapt petrecut în ianuarie, într-un hotel din Dubai. Cotidianul londonez ”The Independent” informa că misiunea lor a fost stabilită de premierul britanic Gordon Brown după ce afacerea luase amploare, presa internaţională vorbind despre „Dubaigate”, o calchiere după ”scandalul Watergate” care a zguduit SUA şi s-a soldat cu demisia (în august 1974) a preşedintelui Richard Nixon.
Dar să vedem cum s-a ajuns la „Dubaigate”. Pe 19 ianuarie, zborul EK 912 al companiei aeriene a Emiratelor decolează din Damasc spre Dubai avându-l la bord şi pe palestinianul Mahmud Abdel Rauf Muhamad Hassan, comerciant. În Dubai, el trage la hotelul Al-Bustan Ratana şi ia camera 230, rezervată clienţilor de soi. Poliţia locală vrea să afle cine este acest ins solitar, care ceruse o cameră izolată, fără balcon şi cu zăbrele la ferestre.
Ea descoperă că este vorba de Mahmud Al-Mabhuh, 50 de ani, născut în Gaza, pus pe lista neagră de Israel, şi care acum se ocupă de relaţiile dintre Hamas şi temuţii Gardieni ai Revoluţiei din Iran, care, în 1989, a plănuit răpirea şi asasinarea a doi soldaţi israelieni. Azi este unul dintre liderii militari ai Hamas. Totuşi, Poliţia din Dubai nu înţelege cum de călătoreşte singur. În schimb, el ştia că Mossadul era pe urmele lui, dar nu-şi imagina că agenţi ce-l vizau direct se instalaseră deja la acelaşi hotel.
Erau 11, între care trei femei, şi veniseră în ajun cu avioane din Europa. Şase aveau paşapoarte britanice, trei – irlandeze, unul – francez , iar ultimul, probabil şeful lor, avea paşaport german. Au ajuns în holul hotelului Al-Bustan Ratana, de unde l-au supravegheat pe palestinian în timp ce se caza. Doi dintre agenţi, deghizaţi în jucători de tenis de câmp, l-au urmat în lift şi când a coborât să intre în camera 230. Spre seară, Al-Mabhuh a plecat în oraş.
În acelaşi timp, patru dintre agenţi au pătruns în camera sa din hotel, iar când el a revenit l-au ucis. Totul a durat câteva minute. A fost găsit a doua zi după-amiaza de un angajat al hotelului. Imediat, Poliţa din Dubai a alertat liderii Hamas din Gaza şi Siria. Între timp, agenţii au părăsit Dubaiul, după o vizită de 19 ore. Iniţial, în Siria şi Gaza s-a păstrat tăcere întrucât nu se ştia dacă el n-a fost ucis de un serviciu secret al unui stat arab, el fiind şi pe lista neagră a unor ţări precum Egiptul şi Iordania.
În acest timp, în Israel, autorităţile nu-şi pot ascunde satisfacţia la aflarea ştirii privind decesul lui Al-Mabhuh şi mai ales salută reuşita operaţiunii după ce, într-o vreme, Mossadul dăduse câteva rateuri. Stupoare după câteva zile, când Poliţia din Dubai dezvăluie detalii ale operaţiunii, cei 11 agenţi fiind identificaţi, iar pozele lor umplu presa din Occident. Dubaiul vorbeşte şi despre o cerere de arestare a şefului Mossad, Meir Dagan, şi chiar a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care, susţine „The Sunday Times” din Londra, şi-ar fi dat acordul pentru declanşarea operaţiunii.
Din acest moment, presa internaţională vorbeşte pe larg despre „afacerea Dubaigate” şi susţine că ea ar putea avea consecinţe politice şi juridice internaţionale pentru Israel. În primul rând, locul ales pentru lichidarea lui Al-Mabhuh este Dubaiul, un stat moderat, una dintre puţinele ţări arabe cu care Israelul are relaţii normale. În al doilea rând, se spune că membrii comandoului aveau paşapoarte false eliberate de ţări europene (Anglia, Irlanda, Franţa, Germania), ceea ce nu se face între state prietene.
În al treilea rând, a fost uzurpată identitatea a şapte israelieni, dintre care şase au şi cetăţenie britanică. Al şaptelea descoperă că lui – un ultrareligios – i s-a eliberat paşaport german! Se declanşează o criză diplomatică UE-Israel, iar la Bruxelles se ia poziţie. În Israel, presa declanşează ceea ce am putea numi „Mossadiada”. Deşi e supusă cenzurii, ea publică informaţii preluate din presa europeană şi pune la zid Mossadul, căruia, între altele, i se reproşează că 11 dintre cei mai buni agenţi ai săi ar fi fost deconspiraţi.
Ziarul „Haaretz”, unul dintre cele mai influente, publică un articol foarte dur în care scrie că „a fost un lungmetraj, asortat cu un veritabil dosar de presă cu fotografii ale actorilor pretins asasini”. ”Azi a devenit clar că Mossadul este o organizaţie depăşită şi de un amatorism teribil. Planificatorii operaţiunii n-au ţinut cont de faptul că tehnologiile au evoluat. Cândva era suficient să falsifici un paşaport, să-ţi lipeşti o barbă şi să te deghizezi în jucător de tenis cu o şepcuţă de baseball.
Asta se citea în romanele de spionaj. Însă lumea de azi e una informatizată, numerizată, conectată şi filmată continuu. Sincer, Poliţia din Dubai putea da greş în ancheta ei? Echipa de ucigaşi a lăsat atâtea indicii încât şi un orb le-ar fi găsit. De exemplu, în timpul operaţiunii, membrii comandoului n-au încetat să comunice între ei la telefoanele celulare. Or, toată lumea ştie că aceste aparate sunt redutabile instrumente de detecţie ce permit localizarea lor şi înregistrarea conversaţiilor.
Apoi agenţii au părăsit hotelul concomitent, imediat după asasinat, cu riscul de a fi reperaţi şi arestaţi la aeroport. În fine, dacă vreodată cineva ar fi crezut că operaţiunea ar fi fost făcută de alt serviciu decât Mossadul, comandoul a avut grijă să uzurpeze identitatea a 7 israelieni în viaţă. Poliţia din Dubai nu are nici un merit, ea a primit pe tavă cheia misterului de la o organizaţie de amatori”, mai spune „Haaretz”. Dincolo de orice reacţie ori comentariu, scandalul e în toi, dar a trecut la faza complicatelor culise politico-diplomatice.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.